Japonia universitatilor super globale

Guvernul japonez al lui Shinzo Abe, cel care a dizolvat la finele lunii trecute Dieta si a initiat alegeri anticipate pe 14 decembrie, se lupta de ceva vreme cu problema scaderii economice care vine nu numai pe fondul unei crize mondiale prelungite, dar si pe cel al unei populatii care imbatraneste vizibil si in care sistemul de asigurari sociale se afla in evident pericol.

Una dintre solutiile oferite de premierul Abe este cea a unei curse rapide a globalizarii, un domeniu in care Japonia este, in ciuda aparentelor, mult ramasa in urma. Si cum domnul Abe nu este adeptul unor reforme temporare, ci al unor schimbari structurale profunde, incepand din 2009 si-a indreptat privirea catre unul dintre cele mai conservatoare bastioane ale societatii nipone: educatia universitara.

Programele de schimbare a strategiei universitare au fost pornite cu initiativa Global 30, prin care 30 de universitati de stat si particulare au fost selectionate pentru a primi fonduri aditionale de la Ministerul Educatiei, Culturii, Sporturilor, Stiintei si Tehnologiei (MEXT), fonduri menite pentru accelerarea eforturilor de globalizare.

Acest program a fost continuat anul acesta de un altul numit Sprijin pentru Crearea de Universitati Super Globale.

Din cele 778 de universitati de stat si particulare active in Japonia (multe dintre care au aparut ca ciupercile dupa ploaie in ultimii douazeci de ani), au fost selectionate sub acest program 37: 13 au fost desemnate "universitati super globale de tip A" si vor primi anual aproximativ 3,8 milioane de dolari americani, iar alte 24 au devenit "universitati super globale de tipul B" si vor primi aproximativ 1,6 milioane de dolari pe an pentru a implementa strategii si planuri de internationalizare, atat prin primirea de studenti si profesori straini, cat si prin stabilirea de schimburi educationale internationale mult mai active decat in trecut.

In unele cazuri, mai ales acolo unde este vorba de universitati mari, cu prestigiu international deja stabilit precum Universitatea din Tokyo, Tsukuba sau Waseda, se discuta deja despre stabilirea unor campusuri internationale in colaborare cu universitati straine.

Este foarte adevarat ca viata universitara japoneza din ultimele doua decenii, de dupa caderea economica a Japoniei de la mijlocul anilor 1990, cadere amplificata de socul provocat de criza economica globala declansata in 2008 de falimentul Lehman Brothers, era intr-o stare de stagnare mai mult sau mai putin evidenta.

Nu numai ca studentii japonezi refuzau sa mai participe la programe de studii in strainatate-o reactie clara de inchidere, de refuz al internationalizarii, care insoteste perioadele prelungite de criza economica, dar si rezultatele stiintifice venite din mediul academic japonez scazusera in mod clar atat in numar, cat si in valoare.

Acest nou program initiat de guvernul prim-ministrului conservator Abe poate produce, pe termen mediu si lung, rezultatele scontate si poate conduce la globalizarea atat de necesara nu numai mediului universitar japonez, ci si intregii societati japoneze.

Ca pe peste tot in lume insa, in mod paradoxal, mediul universitar japonez nu este unul in care schimbarile administrative se petrec cu usurinta. Chiar daca atunci cand vine vorba de propriile cercetari universitarii sunt oricand gata sa adopte metode revolutionare, schimbarea modului in care se face admiterea studentilor sau a celui in care se aproba fonduri pentru bursele studentilor internationali devine o aventura pe care profesorii prefera mai degraba sa o elimine din start decat sa incerce sa o schimbe.

Intr-o tara in care examenul de admitere la facultate este inca un fel de ritual de trecere si in care a nu intra la facultate duce inclusiv la sinucidere, reformele propuse de MEXT au intampinat deja o rezistenta vehementa in randul multor universitari cu state vechi in mediul academic nipon.

Acestia vad in programul Universitatilor Super Globale o interferenta a politicului in viata universitara, desi, mai ales in cazul institutiilor de stat (cele mai mari si mai prestigioase in Japonia), guvernul este cel care asigura majoritatea fondurilor din care supravietuiesc acestea, atat administrativ cat si academic.

Rezistenta profesorilor s-a manifestat pana acum in refuzul de a le permite studentilor straini sa intre la universitate fara a demonstra ca au un nivel extrem de ridicat de cunostinte de limba japoneza, precum si fara a da un examen de admitere la un nivel comparabil cu cel pe care il dau studentii japonezi. Asa se face ca, pana acum, in ciuda taxelor de scolarizare mai mult decat competitive la nivel international practicate de universitatile de stat japoneze (Universitatea din Osaka, de exemplu, nu costa decat aproximativ 6.500 de dolari americani pe an in taxe), studentii straini nu se ingramadesc sa vina in Japonia.

In conditiile in care batalia pentru studenti straini si banii lor este una in plina desfasurare (dar, despre asta, cu alta ocazie) cam peste tot in lume, din Statele Unite si Marea Britanie pana in China si Japonia, flexibilitatea celor implicati si flexibilizarea sistemului de admitere in universitati precum si cea a sistemului de acordare de burse se vor dovedi esentiale in readucerea universitatilor japoneze la un nivel international competitiv.

George T. Sipos este profesor universitar de studii japoneze si est asiatice si manager in administratie universitara. Jurnalist si traducator din literatura japoneza, locuieste si munceste in prezent in Japonia. Pe langa Ziare.com, scrie sporadic pe blogul personal, Quotidian Wonders

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...

BEC vine în sprijinul PSD și PNL. Decizia surpriză care le permite să aibă candidați separați la Primăria Capitalei

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat miercuri, 24 aprilie, o hotărâre prin care permite desființarea unei alianțe electorale până la data de 26 aprilie,astfel că PSD și PNL vor putea...