Județele în care procurorii nu au deferit justiției niciun corupt în anul 2022. Scutea: ”Zero trimiteri în judecată în dosare de corupţie”

Statisticile realizate anul trecut la nivelul Ministerului Public arată că, în cinci judeţe ale ţării, Parchetele de pe lângă Tribunale nu au deferit justiţiei nicio persoană acuzată de corupţie, în timp ce în alte patru judeţe s-a înregistrat câte o trimitere în judecată pentru astfel de fapte.

Procurorii de la parchetele de pe lângă Tribunalele Ialomiţa, Tulcea, Brăila, Harghita, Timiş au înregistrat, în anul 2022, zero trimiteri în judecată în dosare de corupţie.

Informaţia a fost făcută publică, marţi, la prezentarea Raportului de activitate al Ministerului Public.

”În privinţa infracţiunilor de corupţie şi de serviciu, au fost trimişi în judecată cu 11% mai mulţi inculpaţi decât în anul anterior, dar indicatorul este al doilea cel mai scăzut din 2013. Ţinând cont de creşterea numărului de inculpaţi trimişi pentru infracţiuni de corupţie la nivelul DNA (633 faţă de 544, reprezentând +16,36%), de numărul important de cauze constituite prin sesizare din oficiu (25% din cauzele înregistrate în 2022), este necesar să examinăm cazuistica locală în circumscripţiile care nu au avut nicio trimitere în judecată (PT Ialomiţa, Tulcea, Brăila, Harghita, Timiş) şi în cele în care indicatorul a fost 1 (Alba, Hunedoara, Covasna, Vrancea)”; se arată în Raportul de activitate al Ministerului Public pentru anul trecut.

Conducerea Ministerului subliniază că, pentru îmbunătăţirea abilităţilor pentru investigarea faptelor de corupţie, procurorii din Parchetele de le lângă Tribunale trebuie să studieze secţiunea din Raportul de activitate al DNA privind tipologiile infracţionale, care reţine domeniile de activitate afectate prin producerea infracţiunilor de corupţie.

Potrivit Raportului, aceste domenii sunt legate de achiziţiile publice, în contextul atribuirii frauduloase a unor contacte plătite din fonduri publice, direcţionării alocărilor bugetare pentru a asigura finanţarea unor proiecte de investiţii şi / sau acceptării la plată a unor servicii / lucrări / bunuri neprestate / neexecutate / nelivrate în totalitate sau parţial, dar şi de exercitarea actului de control de către autorităţile statului, fiind, astfel, protejată desfăşurarea unor activităţi comerciale nelegale.

”Corupţia mai este legată, de asemenea, de activităţi precum atestarea / avizarea / obţinerea unui drept, în urma examinării / verificării şi / sau emiterii unor documente (permise auto, certificate de înmatriculare, avize de urbanism etc.) de către autorităţile statului; stabilirea răspunderii penale / contravenţionale, însă corupţie se mai regăseşte şi în domeniul agricol, în contextul fraudării fondurilor europene destinate acordării unor subvenţii sau finanţării unor proiecte, sau în cel medical, atât în exercitarea actului medical, cât şi în ceea ce priveşte eliberarea unor documente medicale, mai ales în contextul pandemiei cu virusul Covid-19”, se mai arată în documentul citat.

Ministrul Agriculturii din Ucraina, suspect într-o anchetă privind achiziția ilegală a unui teren al statului în valoare de peste 7 milioane de dolari

Agenţia ucraineană anticorupţie îl tratează pe ministrul Agriculturii Mikola Solski ca suspect într-o investigaţie asupra achiziţiei ilegale de teren în proprietatea statului în valoare...

USR cere retragerea edilului Mihai Chirica din cursa pentru Primăria Iași: ”Politica trebuie separată complet de fenomenul infracţional”

USR Iaşi le cere liberalilor să îl retragă pe Mihai Chirica din cursa pentru Primăria Iaşi, după ce edilul a fost trimis în judecată într-un al treilea dosar. Filiala ieşeană USR Iaşi...