Berlinul ia în considerare cumpărarea unui sistem de apărare antirachetă de la Israel sau Statele Unite pentru a se apăra împotriva amenințărilor, inclusiv a rachetelor rusești Iskander la Kaliningrad.
Deși există un scut antirachetă la Deveselu, se pare că germanii nu ar avea încredere în puterea acestuia de a neutraliza astfel de arme.
Rachetele Iskander pot ajunge aproape în toată Europa de Vest și nu există niciun scut antirachetă care să se protejeze împotriva acestei amenințări, a declarat șeful apărării german Eberhard Zorn pentru Welt am Sonntag într-un interviu publicat sâmbătă, 2 aprilie, potrivit Reuters.
Fii la curent cu cele mai noi informații LIVE despre războiul din Ucraina
"Israelienii și americanii dețin astfel de sisteme. Pe care îl preferăm? Vom reuși să stabilim un sistem general (de apărare antirachetă) în NATO? Acestea sunt întrebările la care trebuie să răspundem acum", a spus Zorn.
El nu a specificat numele sistemelor, dar se referea cel mai probabil la Arrow 3 construit de Israel Aerospace Industries (IAI) (ISRAI.UL) și la sistemul american THAAD produs de Raytheon (RTX.N).
Rusia a declarat în 2018 că a desfășurat rachete Iskander în exclava sa din Kaliningrad, o porțiune de Rusia blocată între Polonia și Lituania. Un sistem mobil de rachete balistice, Iskander a înlocuit racheta sovietică Scud, iar cele două rachete ghidate ale sale pot transporta focoase convenționale sau nucleare.
Într-un discurs de referință la câteva zile după invazia Rusiei în Ucraina din 24 februarie, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că Berlinul își va mări cheltuielile pentru apărare la peste 2% din producția sa economică prin injectarea a 100 de miliarde de euro (110 miliarde de dolari) în armată.
Zorn aparține unui grup de oficiali de rang înalt care se consultă cu Scholz despre cum să cheltuiască acești bani.
„Până acum, un singur lucru este clar: nu avem nici timpul și nici banii să dezvoltăm singuri aceste sisteme (de apărare antirachetă), deoarece se știe că amenințarea cu rachetă este deja acolo”, a spus Zorn.
Referindu-se la lipsa Germaniei de apărare antirachetă cu rază scurtă de acțiune, care poate fi folosită pentru a proteja trupele aflate în mișcare sau sub amenințare în timpul desfășurării, el a spus că Berlinul a început să analizeze achiziționarea unor astfel de sisteme și că acum trebuie să ia o decizie.
Dincolo de aceasta, Bundeswehr va trebui să investească 20 de miliarde de euro până în 2032 pentru a-și umple depozitele de muniție, a adăugat Zorn.
SUA au activat o stație terestră de apărare antirachetă în România, în 2016. Sistemul Aegis este un scut pentru a proteja țările NATO de rachetele cu rază scurtă și medie, în special pentru cele din Orientul Mijlociu.
Rusia a considerat că este o provocare însă atât oficialii NATO, cât și cei americani au încercat să liniștească Rusia că scutul din România și unul similar din Polonia nu-i subminează acesteia descurajarea nucleară strategică.
„Interceptorii sunt prea puțini și sunt situati prea la sud sau prea aproape de Rusia pentru a putea intercepta rachete balistice intercontinentale rusești”, a spus Stoltenberg, conform BBC.
El a spus că interceptorii au fost proiectați „în schimb pentru a aborda potențiala amenințare reprezentată de atacurile cu rază scurtă și medie de acțiune din afara zonei euro-atlantice”.
Dar Rusia spune că instalarea unor astfel de scuturi în țările aflate în proximitatea ei reprezintă o amenințare la adresa securității sale.
Sistemul de apărare permite sistemelor de pe uscat și navelor de război să doboare rachete balistice inamice în timp ce acestea sunt încă în aer.
Rachetele interceptoare sunt trase pentru a lovi rachetele înainte ca acestea să intre din nou în atmosferă, oprindu-le cu mult înainte de a exista vreun pericol de a provoca daune.
Se crede că SUA au cheltuit 800 de milioane de dolari (554 de milioane de lire sterline) pe șantierul din România, unde lucrările au început în 2013.