Ziare.com

Dosarele cu iz politic ale Sectiei Speciale. Cum au ajuns alegerile de la Sectorul 1, Tel Drum sau dosarul Sebastian Ghita pe mana procurorilor SIIJ

de Laurentiu Sirbu
Miercuri, 10 Februarie 2021, ora 21:15

   

Dosarele cu iz politic ale Sectiei Speciale. Cum au ajuns alegerile de la Sectorul 1, Tel Drum sau dosarul Sebastian Ghita pe mana procurorilor SIIJ
Decizia procurorului Sorin Iasinovschi de la Sectia Speciala pentru investigarea magistratilor (SIIJ) de a dispune renumararea tuturor voturilor de la alegerile locale din Sectorul 1 din Bucuresti, in dosarul in care PSD a reclamat o presupusa frauda la vot este doar ultimul din dosarele cu iz politic ale SIIJ.


Creatie a guvernarii PSD-ALDE, operationalizata in octombrie 2018, Sectia Speciala a fost gandita ca o structura care sa preia dosarele cu magistrati de la DNA care, in viziunea social-democratilor se afla intr-un conflict de interese atunci cand aveau de solutionat chiar plangerile impotriva propriilor procurori. Curtea Constitutionala decidea in februarie 2018 ca infiintarea SIIJ asigura magistratilor o protectie adecvata "impotriva presiunilor exercitate asupra lor".

Operationalizata in luna octombrie a anului 2018, printr-o ordonanta de urgenta semnata de ministrul Tudorel Toader, Sectia Speciala a primit automat competenta in toate dosarele in care cel putin unul dintre inculpati era magistrat. Astfel, in art.88 din Legea 207/2018, unde se stipula ca SIIJ are "competenta exclusiva de a efectua urmarirea penala pentru infractiunile savarsite de judecatori si procurori", la alin.2, se preciza ca SIIJ "isi pastreaza competenta de urmarire penala si in situatia in care, alaturi de persoanele prevazute la alin. (1), sunt cercetate si alte persoane".

Aceasta prevedere le-a permis procurorilor Sectiei Speciale sa preia dosare in care printre inculpati se regaseau nume grele din PSD, Sebastian Ghita sau Viorel Hrebenciuc, sa incerce sa preia dosare cu un evident interes politic, dosarul TelDrum, in care Liviu Dragnea este acuzat de mai multe fapte de coruptie, sau chiar sa deschida dosare pe placul propagandei anti-Justitie, asa cum a fost cel in care era vizat Frans Timmermans, la acea data vice-presedintele Comisiei Europene care tocmai publicase raportul MCV.

Mai mult, asa cum se arata intr-un comunicat al DNA din 15 ianuarie 2021, din octombrie 2018 pana la finalul anului 2020, Sectia Speciala nu a reusit sa trimita in judecata pentru fapte de coruptie niciun magistrat.

In plus, demersul procurorilor Sectiei Speciale in cazul alegerilor de la Sectorul 1 a venit in contextul in care joi, 11 februarie, plenul CSM are pe masa proiectul de desfiintare a SIIJ, dar si raportul de activitate al unitatii de parchet pe anul trecut.


CJUE, asteptata sa dea o decizie privind Sectia Speciala




Potrivit unor surse, Curtea de Justitie a Uniunii Europene este asteptata sa se pronunte cu privire la infiintarea Sectiei Speciale in luna martie a acestui an. In acest dosar, ce a ajuns pe masa CJUE dupa sesizarile facute de mai multe instante din tara, Avocatul general al Curtii de Justitie a Uniunii Europene, Michal Bobek, si-a prezentat in luna septembrie a anului trecut concluziile generale in care a subliniat riscurile influentei politice asupra SIIJ.

"Este dificil de sustinut ca infiintarea SIIJ a fost justificata in mod clar, neechivoc si accesibil. In plus, reglementarea SIIJ nu ofera garantii suficiente pentru a inlatura orice risc de influenta politica asupra functionarii si a compunerii sale. Confirmarea unui asemenea risc poate sa dea nastere unor indoieli legitime in ceea ce priveste independenta judecatorilor", se arata in concluziile depuse de acesta in fata judecatorilor CJUE.

Concluziile acestuia au venit in contradictie cu opinia judecatorilor constitutionali ai CCR care au decis ca infiintarea Sectiei Speciale este constitutionala. "Se asigura, pe aceasta cale, o protectie adecvata a magistratilor impotriva presiunilor exercitate asupra lor, impotriva abuzurilor savarsite prin sesizari/denunturi arbitrare si se asigura o practica unitara, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmarire penala pentru infractiunile savarsite de magistrati", se arata in decizia CCR din februarie 2018.


Cum a ajuns Sectia Speciala sa ceara renumararea tuturor voturilor de la Sectorul 1




Dosarul privind presupusa fraudare a alegerilor locale de la Sectorul 1 a fost deschis de SIIJ dupa ce Daniel Tudorache, fostul primar, si PSD au depus o plangere penala la aceasta sectie, in 2 octombrie 2020.

PSD a reclamat fapte penale care ar fi fost comise de catre presedintele USR, Dan Barna, Andrei Nicolaescu - membru USR si de catre Nicolae Sprincu - procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 si presedinte al Biroului Electoral de Circumscriptie al Sectorului 1.

PSD a invocat atunci imagini difuzate de Antena 3 in care apareau mai multe persoane care ar fi umblat la sacii de voturi dintr-o incapere a Biroului Electoral de Sector (BES). A fost argumentul invocat pentru a cere si renumararea voturilor. Persoana care aparea in imagini cautand printre saci facea parte din personalul tehnic auxiliar al BES 1 si lucra in cadrul Primariei Sector 1, fiind desemnata in aceasta calitate in conformitate cu dispozitii din Legea 115 din 2015, raspundea atunci BES, care a demontat acuzatiile aduse de liderii PSD.

La SIIJ au fost facute audieri inca de la depunerea plangerii, printre cei chemati de procurori fiind Daniel Tudorache si cele doua protestatare promovate intens de Antena 3, Oana Lovin, "protestatara cu sparanghelul", si Codruta Cerva. "Am facut plangere deoarece Dan Barna a fost lasat sa intre si era interzis sa intre in biroul electoral si faptul ca le-a permis sa intre fara sa aiba un act in prealabil din partea biroului electoral, atunci cand erau peste saci. Ma cheama sa dau mai multe detalii", a spus atunci Dan Tudorache.

La patru luni de zile de la deschiderea acestui dosar, marti, 9 februarie, procurorul Sorin Iasinovschi de la SIIJ a dispus printr-o ordonanta de delegare ca Politia Bucuresti sa renumere toate voturile de la alegerile locale din Sectorul 1 din Bucuresti.


Cum s-a ajuns la renumararea tuturor voturilor




Potrivit ordonantei prin care s-a dispus renumararea voturilor, consultata de Ziare.com, in cercetarea acestui dosar ar fi trebuit sa fie verificate voturile exprimate la 67 de sectii de votare din totalul de 166. Insa, potrivit documentului, procurorii SIIJ au observat ca multi dintre sacii cu voturi nu mai aveau etichete si astfel s-au vazut nevoiti sa ceara reverificarea tuturor voturilor exprimate.

"Prin ordonanta nr. 2194/P/2020 din 03.11.2020, s-a dispus delegarea politistilor din cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, punerea in executare a ordonantei de ridicare a buletinelor de vot utilizate, neutilizate si nule, folosite in Sectiile de votare nr. 1-166, din cadrul Sectorului 1 Bucuresti, cu ocazia alegerilor locale din 27 septembrie 2020.

In data respectiva urmau a fi ridicate doar buletinele de vot de la un numar de 67 sectii de votare (care interesau cauza in faza respectiva a urmaririi penale), motiv pentru care s-a impus ca toti sacii cu buletine de vot sa fie scosi din incapere, identificati si triati pe sectii de votare.

Aceasta operatiune nu a putut fi dusa la indeplinire, intrucat s-a constatat ca, aproximativ 20 - 25 %, din sacii cu buletine de vot nu aveau atasata eticheta cu numarul sectiei de votare de la care proveneau, astfel ca era imposibil de identificat de la ce sectie provine fiecare sac cu buletine, fiind incheiat un proces verbal in acest sens", se arata in documentul citat.


Lupta pentru dosarul Tel Drum, dosarul cu greutate in care e vizat Liviu Dragnea




Pe 13 noiembrie 2017, DNA anunta ca Liviu Dragnea este urmarit penal pentru constituire de grup infractional, abuz in serviciu si infractiuni referitoare la fraudare de fonduri, fapte care ar fi fost savarsite in dosarul "Tel Drum" in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Teleorman.

In luna februarie a anului 2019, la patru luni de la operationalizarea SIIJ, DNA anunta ca in ultimele 40 de zile procurorii SIIJ au cerut de trei ori dosarul Tel Drum. DNA anunta ca prima cerere de acest fel a venit cu cateva zile inainte de Craciun si apoi din nou in data de 17 ianuarie. Potrivit DNA "in primele doua cereri nu s-a invocat niciun temei legal de preluare a acestui dosar, motiv pentru care au fost cerute clarificari din partea DNA".

"In ultima solicitare a Sectiei, datata 31 ianuarie 2019, s-a invocat imprejurarea ca DNA nu ar mai avea competenta de solutionare a acestui dosar, deoarece unele dintre persoanele impotriva carora se efectueaza urmarirea penala au calitatea de magistrati", sublinia DNA intr-un comunicat de presa.

In 20 februarie, procuroarea Adina Florea solicita pentru a patra oara dosarul Tel Drum, ba chiar cererea vine si cu un ultimatum de doua zile.

Disputa dintre DNA si SIIJ este transata in luna martie de catre procurorul general, Augustin Lazar, care decide ca DNA are competente in acest dosar si cere CSM-ului anchetarea Adinei Florea.

Sectia pentru procurori a CSM decide o luna mai tarziu ca prin solicitarea repetata a dosarului Tel Drum, Sectia speciala de anchetare a magistratilor a adus atingere independentei si impartialitatii procurorilor din Parchetul General si "s-a pus presiune asupra procurorului de caz din DNA".

Mai mult, modul in care s-a incercat preluarea acestui dosar a ajuns chiar in atentia judecatorilor CJUE.

In 26 iunie 2020, Liviu Dragnea este pus oficial sub acuzare in acest dosar.

Retragerea apelurilor in dosarele lui Sebastian Ghita si Viorel Hrebenciuc




In luna iunie a anului 2019, Sectia Speciala, condusa inca de Gheorghe Stan care, ulterior, cu sustinerea PSD, avea sa ajunga la CCR, anunta retragerea apelului in unul din cele doua dosare in care fostul deputat PSD, Sebastian Ghita, la acea data fugit din tara, era inculpat pentru mai multe fapte de coruptie.

Astfel, Sebastian Ghita avea sa ramana cu decizia de achitare primita in prima instanta. Decizia de retragere a apelului venea la mai putin de o luna dupa ce aceeasi Sectie Speciala decisese retragerea apelului in mega dosarul Romsilva, un dosar cu un prejudiciu de circa 300 de milioane de euro in care erau judecati fostii deputati PSD Viorel Hrebenciuc si Ioan Adam.

Ambele actiuni ale SIIJ au fost facute in baza unui controversat articol de lege ce fusese introdus prin OUG 7/2019 in luna februarie a aceluiasi an prin care era stipulat ca procurorul sef al Sectiei Speciale nu se subordoneaza in aceasta procedura procurorului general.

Abia in iulie 2020 Curtea Constitutionala avea sa decida ca aceasta prevedere este neconstitutionala.


Anchetarea lui Timmermans pentru a submina raportul MCV




La inceputul anului 2019, Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie a anuntat ca il cerceteaza pe Frans Timmermans, prim-vicepresedinte al Comisiei Europene, pentru falsificarea raportului MCV, acuzatiile aduse de catre site-ul luju.ro fiind de constituire de grup infractional si abuz in serviciu.

"Prim-vicepresedintele Comisiei Europene Frans Timmermans si Procurorul General al Romaniei Augustin Lazar vor trebui sa se prezinte la Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) ca sa dea cu subsemnatul. Nu singuri, ci impreuna cu sefa reprezentantei Comisiei Europene in Romania Angela Cristea si comisarul european pe Justitie Vera Jourova", anunta in 20 februarie publicatia Luju.ro.

Notificarea SIIJ catre publicatia Lumea Justitiei, in care se anunta ca a fost format dosarul impotriva lui Timmermans este semnata de procuroarea Adina Florea.

In plangerea formulata, Luju.ro sustine ca: "Raportul MCV a fost intocmit prin alterarea unor fapte sau imprejurari, prin omisiunea de a insera date si imprejurari esentiale in legatura directa cu obiectivele Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), precum si folosirea de tehnici infractionale de distorsionare a realitatii si adevarului despre starea justitiei in Romania, in scopul folosirii Raportului impotriva intereselor statului roman".

Ancheta deschisa de procurorul Adina Florea in cazul vicepresedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, nu a trecut insa neobservata de catre oficialii europeni care au realizat raportul MCV din acel an.

Functionarea Sectiei Speciale a confirmat temerile exprimate atat in Romania, cat si in exterior ca sectia respectiva ar putea fi utilizata ca instrument de presiune politica, se arata in raportul MCV, publicat in octombrie 2019 de Comisia Europeana.

In sprijinul acestor afirmatii, expertii fac trimitere la ancheta deschisa impotriva lui Timmermans, in care era vizat si fostul procuror general al Romaniei, Augustin Lazar. Raportul dezvaluie ca, desi nu avea competeta de a ancheta oficiali europeni, procurorul Adina Florea a tinut ancheta deschisa mai mult de o luna.

In acest context, ar trebui sa se mentioneze, de asemenea, faptul ca Sectia Speciala a initiat o ancheta penala impotriva mai multor membri ai Comisiei si ai personalului acesteia, in urma unei plangeri din 30 ianuarie 2019, prin care acestia erau acuzati de abuz in serviciu, comunicarea unor informatii false si infiintarea unui grup infractional organizat in legatura cu intocmirea raportului MCV din noiembrie 2018.


PSD se opune desfiintarii Sectiei Speciale




Aceste dosare alaturi de poate cel mai sonor dosar instrumentat de SIIJ, cel al Laurei Codruta Kovesi, dosar cu un evident ecou politic, ilustreaza un apetit al acestei sectii de parchet pentru dosarele cu iz politic.

Actualul ministru al Justitiei, Stelian Ion, declara, inca de la investire, ca ar vrea ca proiectul sa fie adoptat de Parlament cel tarziu la sfarsitul lunii martie. Proiectul aflat la votul CSM este cel facut in mandatul lui Catalin Predoiu, din care au fost eliminate articolele care se refereau la "super-imunitatile" judecatorilor si procurorilor. In proiectul de lege initial era prevazut ca inceperea urmaririi penale a magistratilor sa fie conditionata de avizul procurorului general, iar procurorii si judecatorii sa fie trimisi in judecata doar cu avizul sectiilor din CSM, aceste prevederi fiind eliminate prin proiectul actual.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a declarat in urma cu doua saptamani ca partidul pe care-l conduce se opune desfiintarii Sectiei Speciale, subliniind ca SIIJ "nu vizeaza politicieni".

"Avem o criza economica evidenta si prioritatea acestui Guvern a devenit deodata Sectia Speciala. Vreau sa fiu bine inteles. Sectia Speciala nu vizeaza politicienii sau dosarele penale ale politicienilor, nici amnistii, nici gratieri. Noi vorbim aici de indenpedenta magistratilor. Nu poti sa vorbesti de un act de justitie corect atata timp cat nu ai independenta magistratilor", declara acesta in 19 ianuarie.


Mai puteti citi:

Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 14584 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
10 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Tovarasi magistratii nu raspund decat in fata Marii Adunari National

Tovarasi! magistratii inclusiv procurorii cu toate ca nu ar trebui sa fie magistrati nu raspund in fata SIIj-Bigi-Bigi sau alte sectii speciale.Ei nu raspund decat in fata Marii Adunari Nationale.Cum nu mai este Marea Adunare Nationala.?Atunci sa nu mai raspunda ,doar sa asculte cu aparatura din dotare de ultima ora PROCURORATA din Israel -ce de aia ieste procuror sa procure.

 

Foarte simplu

Toata lumea stie ca SS a mafiei PSD a fost maciuca mafiei PSD impotriva magistratilor care se ocupau de dosarele mafiotilor PSD sau de dosarele sponsorilor din umbra ai mafiei PSD : kleptocratia sau oligarhia (comuisti deveniti mari oameni de afaceri prin transferul averii Romaniei pe persoana fizica)!

 

Coman

Dan Barna este anchetat de acest parchet alături de un procuror, pentru fraudarea alegerilor de la sectorul 1.
Acesta este motivul principal pentru care cer desființarea acestei secții. Vor să nu mai aibă cine să-i trimită in judecată.

 

Foarte simplu

SS a mafiei PSD nu ancheteaza decat magistrati !
Dan Barna nu poate fi anchetat de catre SS a mafiei PSD !
Se pare ca SS a mafiei PSD il ancheteaza pe seful biroului electoral al sectorului 1 care a refuzat sa raspunda comenzilor venite de la mafia PSD !

@auditcomanexpert 06:43

- barna are dosar la dna , pentru fonduri europene ! nu mai incalzitzi ciorba cu alegerile locale , ca sa tzinetzi flacara sperantzei electorale aprinsa pentru psdishtii mai slabi de inger ! 🤣

@auditcomanexpert 11.02.2021, 06:43

- barna are dosar la dna , pentru fonduri europene ! nu mai incalzitzi ciorba cu alegerile locale , ca sa tzinetzi flacara sperantzei electorale aprinsa pentru psdishtii mai slabi de inger ! 🤣

Ce glumet" ai devenit rosheatza?!?!?

Dar esti slabut,foarte slabut!!!!!

#CeVaMaiPlaceSaFitiProstiti !!!

Ahaaaa, dacă este implicat cineva din Sistem, avem de a face cu dosar politic! In rest, incepand cu Dragnia, totul a fost ca la carte nu?
P.S. Coirdilode se simte bine? Dar cei care au cărat sacii?

 

Esti ca si cainele lui Pavlov

Cand auzi de Dragnia, ai o secretie psihica. Ai grija. Cainele lui Pavlov a fost impaiat.

foame mare baroane

mai aveati pe fieruta, pe tudorache si pe ceilalti care furau impreuna cu gasca lor si va mai aruncau si voua cate o ciosvarta. Acum, foame mare. Iar daca va mai desfiinteaza astia si SS-ul care va mai apara infractorii de justitie, o sa faceti o depresie severa. Mergeti pa psiholog...


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor