De ce a luat „cu spor” fostul ministru Sebastian Vlădescu în Dosarul „Mită la CFR”. „A fost implicat în toate segmentele activității infracționale” MOTIVARE

Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu a fost implicat „în toate segmentele activității infracționale” din dosarul Mită la CFR și a profitat de funcție pentru a obține „sume uriașe de bani”, notează judecătorii în motivarea deciziei de condamnare a acestuia la pedeapsa de 8 ani și 6 luni de închisoare.

Completul de 5 judecători a dat, luni, 16 mai, un termen generos – de 4 luni – pentru pregătirea apărării în dosarul Mită la CFR.

Pe fond, în data de 24 martie, Secția penală a ICCJ a pronunțat următoarele pedepse:

• Sebastian Vlădescu - 8 ani şi 6 luni închisoare (luare de mită şi trafic de influenţă)
• Cristian Boureanu (foto)- 4 ani şi 3 luni închisoare (trafic de influenţă)
• Mircea Ionuţ Costea (cumnatul lui Mircea Geoană) - 7 ani închisoare (trafic de influenţă şi luare de mită)
• Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor) - 5 ani şi 6 luni închisoare (luare de mită)
• Mihaela Mititelu, o apropiată de conducerea Companiei Naţionale CFR - 4 ani pentru (complicitate la trafic de influenţă)

Faptele, cu atât mai grave cu cât au fost săvârșite în perioada crizei

Ziare.com prezintă extrase din motivarea Secției penale a ICCJ, în care judecătorii explică de ce au ales să pronunțe pedepse grele pentru toți inculpații din dosarul Mită la CFR.

„Înalta Curte constată că inculpații au ales să comită fapte antisociale, deși au beneficiat de o educație adecvată, iar nivelul de inteligență și percepție este ridicat, aspecte ce ar trebui să confere, în plus, un grad ridicat de moralitate și responsabilitate. În schimb, comportamentul inculpaților relevă un grad de indiferență și o lipsă de interes față de normele legale, care impune stabilirea unui tratament sancționator adecvat în scopul reeducării și îndreptării inculpaților prin inocularea unor valențe comportamentale în strictă concordanță cu cerințele de respectare a dispozițiilor cuprinse în normele de drept penal”, reține ICCJ în decizia de condamnare pe fond.

Cu privire la Sebastian Vlădescu și la Constantin Dascălu, instanța reține că au profitat de funcțiile lor pentru a obține sume uriașe de bani.

„În ceea ce-i privește pe inculpații A. (n.r. – Sebastian Vlădescu) și D. (n.r. – Constantin Dascălu), Înalta Curte constată că aceștia au profitat de autoritatea conferită de funcțiile pe care le dețineau la momentul comiterii faptelor pentru a obține sume uriașe de bani, ignorând exigențele de etică pe care le presupune calitatea de înalt funcționar public, cu rang de demnitar. Modul în care inculpații și-au îndeplinit atribuțiile funcțiilor pe care le ocupau a condus la deturnarea dispozițiilor legale inerente procesului decizional în alocarea fondurilor publice în scopuri personale, faptele fiind cu atât mai grave, prin prisma contextului în care au fost săvârșite, respectiv într-o perioadă în care România trecea printr-o gravă criză economică și financiară. Or, inculpații și-au folosit prerogativele de putere publică în scopul câștigării facile a unor sume importante de bani din bugetul statului, respectiv din fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului”, notează magistrații.

Motivare: Sebastian Vlădescu, implicat la toate nivelurile

Referitor la Sebastian Vlădescu, Înalta Curte constată că acesta a fost implicat în toate segmentele activității infracționale.

„Astfel, inițial, în calitate de ministru al finanțelor publice, inculpatul a efectuat demersurile în scopul aprobării finanțării suplimentare necesare pentru încheierea contractelor privind reabilitarea căii ferate București - Constanța, rolul său fiind esențial, în lipsa acestora contractele cu asocierea F.-G.-H. neputând fi încheiate. Ulterior, pe parcursul derulării contractelor, inculpatul și-a exercitat atribuțiile referitoare la asigurarea fondurilor pentru plata facturilor aferente lucrărilor efectuate de asocierea din care făcea parte compania F. De asemenea, activitățile inculpatului (n.r. – Sebastian Vlădescu) au continuat în scopul obținerii aprobărilor necesare pentru plata facturilor aferente lucrărilor pe tronsonul București - Constanța, precum și plata TVA-ului restant pentru lucrări executate anterior (în perioada 2003 - 2006) pe tronsonul București - Câmpina, fie prin influența pe care o avea asupra conducerii de la nivelul Ministerului Finanțelor, inclusiv asupra ministrului Q6., fie prin demersurile pe care le-a realizat personal, în calitate de ministru al finanțelor în perioada 23 decembrie 2009 - 3 septembrie 2010 și la Ministerul Transporturilor prin intermediul secretarului de stat D. . (n.r. – Constantin Dascălu), delegat să exercite prerogativele de ordonator principal de credite, iar ulterior, începând cu octombrie 2010, prin influența exercitată asupra W2. (n.r. – Anca Boagiu), devenită ministru al transporturilor. Pentru aceste demersuri, inculpatul A. (n.r. – Sebastian Vlădescu) a primit, într-o primă etapă, suma de 3.990.248,6 lei, pentru ca, în a două etapă, să primească sumele de 2.177.000 euro, respectiv 65.000 de euro”, explică judecătorii.

Vlădescu merită spor de pedeapsă pentru „amploarea acțiunilor ilicite”

În ceea ce privește comportamentul său procesual, Vlădescu nu a colaborat cu organele judiciare în scopul aflării adevărului, formulând declarații în cauză după epuizarea administrării probatoriului, la finalul cercetării judecătorești, observă magistrații.

„Față de cele arătate, având în vedere, pe de o parte, rolul major avut de inculpatul A. (n.r. – Sebastian Vlădescu) în activitatea infracțională, calitatea în care a comis faptele și modalitatea concretă în care a acționat, valoarea sumelor de bani primite urmare a comiterii infracțiunilor de corupție, dar și, pe de altă parte, circumstanțele sale personale, lipsa antecedentelor penale și timpul scurs de la comiterea infracțiunilor, Înalta Curte apreciază că se impune aplicarea unor pedepse într-un cuantum mediu, pedepse care să exprime în mod adecvat și echilibrat gradul de pericol social al faptelor săvârșite și periculozitatea persoanei infractorului. Însă, amploarea acțiunilor ilicite derulate de inculpat și implicarea sa în toate segmentele activității infracționale trebuie să se reflecte în cuantumul pedepsei rezultante aplicate inculpatului, tratamentul sancționator al pluralității de infracțiuni impunând, în cazul particular al inculpatului A. (n.r. – Sebastian Vlădescu), aplicarea unui spor de pedeapsă”, mai notează judecătorii în motivare.

Acuzațiile procurorilor DNA în Dosarul „Mită la CFR”

Pe 15 noiembrie 2019, Sebastian Vlădescu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi trafic de influenţă, într-un dosar de corupţie privind reabilitarea unor tronsoane de cale ferată.

În acelaşi dosar, au fost trimişi în judecată:

• fostul deputat Cristian Boureanu, acuzat de trafic de influenţă;
• Mircea Ionuţ Costea (fost angajat la Ministerul Finanţelor şi fost director al Eximbank) - trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită (foto)
• Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor) - luare de mită.

Într-un dosar separat, a fost trimis în judecată omul de afaceri Josef Hornegger (reprezentantul consorţiului de firme austriece Swietelsky - Wiebe - Takenaka), care a recunoscut că a dat mită mai multor oficiali români, printre care se află şi Sebastian Vlădescu.

Josef Hornegger a încheiat un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu DNA, el fiind condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare şi obligat să plătească suma de 1,1 milioane euro.

Potrivit DNA, dosarul are ca obiect infracţiuni de corupţie săvârşite în perioada 2005 - 2017, respectiv plăţi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro de către o companie străină, cu titlu de comisioane, unor oficiali români în legătură cu încheierea şi executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.

Astfel, în anul 2005, în contextul licitaţiei organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanţii companiei străine au convenit cu Sebastian Vlădescu, Ionuţ Costea şi cu o persoană apropiată de conducerea CNCFR, respectiv Mihaela Mititelu, să le plătească eşalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

În schimbul acestor sume, oficialii români au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum şi plata la timp a facturilor emise.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpaţi.

Etapele infracționale din Dosarul „Mită la CFR”

„O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanţă cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006 - 2011, suma totală de 39.363.071 lei, deşi nu au fost prestate servicii. Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăţi offshore afiliate acesteia cu societăţi controlate de inculpaţi, prin care sumele de bani au ajuns la aceştia. În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuţ a primit 3.121.328,41 lei şi 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administratorul unor societăţi comerciale, a primit 3.083.498 lei şi 1.050.087 euro. A doua etapă - în cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii companiei străine au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian (care îndeplinea din nou funcţia de ministru de Finanţe), Constantin Dascălu şi Cristian Boureanu", arată DNA.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 de euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetăţean român cu domiciliul în străinătate.

Ulterior, sumele au fost transferate prin operaţiuni succesive către alte societăţi offshore, stratificate pe cinci niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.

În ultima etapă, banii au fost transferaţi în conturile unor societăţi indicate de inculpaţi sau au fost retraşi în numerar şi au fost înmânaţi acestora. Conform DNA, în acest mod, Sebastian Vlădescu a primit 2.242.000 euro, Constantin Dascălu a primit 1.114.000 euro, iar Cristian Boureanu a primit 2.111.799 euro.

Totodată, directorului companiei străine, Josef Hornegger, i-a revenit suma de 1.100.000 euro.

Potrivit DNA, diferenţa dintre sumele transferate de compania străină şi cele primite de inculpaţi o reprezintă cheltuielile presupuse de operaţionalizare a circuitelor financiare (înfiinţare şi funcţionare companii offshore, comisioane bancare, taxe), precum şi foloasele primite de alţi participanţi la săvârşirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.

Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore şi pentru identificarea bunurilor deţinute de inculpaţi pe teritoriul altor state, DNA a cooperat cu organele judiciare din şapte jurisdicţii (Austria, Elveţia, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania şi Bulgaria).

Eșec în instanță pentru Cătălin Cherecheș. Primarul fugar a încercat să obțină anularea condamnării pentru luare de mită

Curtea de Apel Cluj a decis joi, 18 aprilie, că fostul primar din Baia Mare Cătălin Cherecheș rămâne în închisoare. Curtea de Apel a respins ca neîntemeiată contestaţia în care...

Condamnare la 18 luni de închisoare, în procesul legat de crima comisă de actorul Alec Baldwin

Hannah Gutierrez, armuriera de la filmările pentru westernul "Rust", a fost condamnată luni la un an şi jumătate de închisoare pentru moartea cineastei Halyna Hutchins, care a fost...