Cum a reușit șeful NATO să-l împiedice pe Trump să arunce în aer Alianța Nord-Atlantică

Fostul președintele Donald Trump părea hotărât să retragă SUA din NATO dacă statele membre nu îndeplinesc obiectivul de a aloca de 2% din PIB alianței.

Fostul șef al Casei Albe a dorit, de asemenea, să restabilească relațiile dintre NATO și Rusia, dar alți membri NATO s-au opus ferm din cauza anexării Crimeei de către Rusia în 2014 și a conflictului proxy în curs, în regiunea Donbass a Ucrainei.

Cu toate acestea, NATO a reușit să-i supraviețuiască lui Trump datorită diplomației și abilităților interpersonale ale secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, potrivit cercetărilor realizate de Leonard Schuette de la Universitatea din Maastricht, care a intervievat 23 de înalți oficiali ai NATO și ai statelor membre despre rolul central al lui Stoltenberg, scrie bussinesinsider.com.

O abordare personală

SUA i-au îndemnat pe aliații NATO să-și intensifice cheltuielile de apărare chiar înainte ca Trump să preia mandatul. În 2014, președintele Barack Obama a spus că „toată lumea ar trebui să participe”.

La Summit-ul din 2014 din Țara Galilor, membrii NATO au oficializat ceea ce a fost o țintă de cheltuieli, acceptând să cheltuiască 2% din PIB-ul lor pentru apărare - 20% din acesta pe echipamente noi - până în 2024.

Până când Trump a preluat președinția SUA, doar cinci dintre cele 28 de state membre ale NATO, inclusiv SUA, au atins această țintă. Unii dintre cei mai bogați membri ai Alianței se aflau cu mult sub pragul de 2%, inclusiv Germania, care a devenit centrul furiei lui Trump. Le-a revenit sarcina lui Jens Stoltenberg și echipei sale să-l liniștească pe Trump și să mențină alianța unită.

Stoltenberg și înalți oficiali NATO au acceptat „cererile lui Trump pentru o mai bună împărțire a sarcinilor”. Stoltenberg a făcut lobby pe lângă liderii statelor membre pentru a-și crește cheltuielile de apărare. Asigurându-se că face acest lucru în mod public, Stoltenberg a reușit să pună mai multă presiune asupra membrilor care plătesc mai puțin și să-i semnaleze lui Trump că împărtășește preocupările lui.

Pentru a-l calma pe imprevizibilul președinte american și a-l considera principalul motor al schimbării pozitive în cadrul alianței, Stoltenberg l-a creditat pe Trump cu orice succes în asigurarea angajamentelor de cheltuieli.

În mai 2018, Stoltenberg a vizitat Casa Albă și, cu o diplomație inteligentă, i-a mulțumit lui Trump public. Două luni mai târziu, la Summit-ul NATO de la Londra, despre care unii se temeau că va semna sfârşitul Alianţei, Trump a anunţat că "toată lumea a fost de acord să-şi crească substanţial angajamentul la niveluri la care nu s-au gândit niciodată până acum".

Cu toate că Trump și-a atribuit meritul, acele creșteri au fost rezultatul eforturilor lui Stoltenberg, care „a promovat strategic opinia că Trump a înfrânt opoziției unor state membre”, scrie Schuette.

Stoltenberg a fost întotdeauna atent să compare „cifrele cheltuielilor cu 2016 – anul alegerii lui Trump – și nu cu 2015, când bugetele aliaților au arătat pentru prima dată creșteri”, notează Schuette.

Potrivit unui oficial intervievat de Schuette, Stoltenberg i-a prezenta lui Trump creșterea cheltuielilor pentru apărare folosind „diagrame cu bare foarte simple” – mizând preferința lui Trump pentru mijloace vizuale.

După Summit-ul de la Londra, Stoltenberg și-a continuat strategia. El a lăudat eforturile lui Trump pentru creșterea cheltuielilor într-un interviu la Fox News, în timpul unei vizite în SUA, în 2019.

Tacticile lui Stoltenberg au dat roade, chiar dacă nu toți aliații au ajuns să atingă angajamentul de 2 la sută din PIB cheltuieli pentru apărare.

În 2019, doar șapte dintre cei 29 de aliați de atunci au îndeplinit obiectivul de 2% și doar 15 plănuiau să o atingă până în 2024.

Cu toate acestea, când a fost întrebat în acel an dacă SUA s-ar retrage din NATO, Trump a răspuns: „Oamenii plătesc și sunt foarte mulțumit de faptul că plătesc”.

Puterea conexiunilor

Celălalt punct major de dispută între Trump și aliații NATO a fost Rusia. Trump a lăudat adesea Rusia și pe președintele acesteia, Vladimir Putin.

În acest caz, diplomația publică inteligentă nu ar fi funcționat, deoarece abordarea NATO față de Rusia „era o chestiune de elaborare a politicilor concrete”, spune Schuette.

Stoltenberg s-a bazat pe o tactică diferită pentru a preveni apropierea de Moscova și pentru a menține postura de descurajare a NATO în fața agresiunii ruse, scrie Schuette.

În primul rând, în interacțiunile sale cu Trump, Stoltenberg a menținut la minimum referirile la Rusia, concentrându-se în schimb pe împărțirea sarcinilor pentru a distrage atenția lui Trump.

În al doilea rând, Stoltenberg s-a bazat pe oficialii americani responsabili efectiv de implementarea politicii externe, inclusiv Congresul, Consiliul de Securitate Națională, Departamentul de Stat și Pentagonul.

Stoltenberg a apelat la aceste cercuri „pentru a-și coordona politica și a menține sprijinul intern al SUA pentru alianță”, potrivit Schuette. Șeful NATO a fost ajutat de adjunctul său, Rose Gottenmoeller, care anterior fusese subsecretarul de stat pentru controlul armelor și securitatea internațională în Departamentul de Stat al SUA și ale cărei legături cu factorii de decizie din SUA s-au dovedit vitale.

În cele din urmă, poziția NATO față de Rusia nu s-a schimbat, Alianța menținându-și ritmul operațional în est.

În mijlocul acestor manevre, Stoltenberg a reușit să mențină o relație foarte bună cu Trump, care l-a lăudat adesea pe secretarul general și a susținut prelungirea mandatului său cu doi ani.

După cum i-a spus un înalt oficial lui Schuette, Stoltenberg „a fost singurul din Europa care i-a șoptit la ureche lui Trump”.

Dezvăluirile care atârnă greu în procesul lui Trump, cu vedeta porno Stormy Daniels. Cum era ajutat de patronul unui tabloid să evite scandalurile

Primul martor chemat la bară în procesul lui Donald Trump, David Pecker, în vârstă de 72 de ani, patronul unui fost tabloid american, a detaliat marţi, la tribunalul din New York, cum s-a pus...

Proces istoric în SUA. Va fi suficient un munte de dovezi pentru a-l condamna pe Trump?

Luni, 22 aprilie, vor avea loc declarații de deschidere în procesul Statul New York vs. Donald J. Trump. Dosarul acuzării pare puternic, dar o condamnare este departe de a fi asigurată, scrie...