În ianuarie, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (fostul CNIPMMR, acum IMM România), a tras un semnal de alarmă cu privire la stagnarea Produsului Intern Brut în trimestrul III 2024 și la situația IMM-urilor în acest context, explicând că decalajele din sectorul privat și lipsa susținerii din partea statului, precum și climatul economic al țării din prezent vor duce nu doar la falimente și pierderi ale locurilor de muncă, dar și la exporturi reduse și o scădere a economiei în ansamblu.
Deși băncile românești de retail au programe de finanțare pentru antreprenori, IMM România a indicat că este nevoie de un efort coagulat al statului, în parteneriat cu sectorul privat, pentru a sprijini activitatea economică a acestora, mai mult ca oricând.
Deși Guvernul, prin Ministerul Finanțelor și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a pus la bătaie mai multe proiecte de finanțare, peste 400 de milioane de euro fiind disponibili de la începutul Planului Național de Redresare și Reziliență, de exemplu, prea puțini bani au ajuns concret către manageri.
Confederația patronală a întreprinderilor mici și mijlocii a explicat faptul că există numeroase „tendințe de scădere privind produsul intern brut care se vor accentua în perioada următoare din cauza dezechilibrelor comerciale precum reducerea numărului de firme, a numărului de angajați și a exporturilor slabe. Anul 2025 trebuie să fie anul relansării economice prin crearea unor programe de susținere pentru IMM-uri.”
Potrivit comunicatului sindicaliștilor, publicat în 10 ianuarie, programe suport din partea Guvernului trebuie să vină într-un ecosistem antreprenorial stabil, din punct de vedere economic și legislativ. Aceștia au pledat pentru ca autoritățile să nu mai modifice anul acesta Codul Fiscal, aceasta fiind „o condiție necesară pentru asigurarea predictibilității planurilor de afaceri”, insistând asupra scăderii numărului de acte normative precum ”Ordonanța trenuleț” și diminuarea măsurilor de austeritate care afectează mediul economic.
În sens concret, a fost ilustrat și faptul că finalul de an 2024 a adus scăderi ale valorii Produsului Intern Brut față de aceeași perioadă a anului 2023, în timp ce deficitul balanței comerciale a fost, doar în luna noiembrie 2024, de 2.837,7 milioane euro. „Dacă ne raportăm la aceeași lună din anul 2023, importurile din luna noiembrie 2024 au crescut cu 6,2%, existând o creștere mai mare față de creșterea exporturilor de 1,6%. De asemenea, în perioada ianuarie-noiembrie 2024, s-a înregistrat o scădere de 1% pentru exporturi și o creștere de 3,3% la importuri, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2023”, au punctat sindicaliștii.
La o primă vedere, în 2025, antreprenorii par să aibă, cel puțin teoretic, acces la numeroase opțiuni de finanțare, de la granturi europene și fonduri guvernamentale, până la credite avantajoase și programe de investiții. Totuși, accesarea finanțărilor rămâne condiționată de o birocrație adesea complicată și de etape administrative care pot descuraja chiar și pe cei mai bine pregătiți dintre aplicanți. Din seria programelor pregătite de Guvern, acestea au arătat stufos în programele de guvernare, dar, mai ales în contextul în care bugetul de stat încă se află în proces de deliberare, multe dintre sursele de finanțare (un exemplu fiind StartupNation, de pildă) au rămas într-o stare de blocaj, IMM-urile având doar informația că programul se va derula și în 2025.
Urmărind o analiză recentă a celor mai importante surse de finanțare pentru IMM-uri pentru anul acesta, realizată de Startupcafe.ro, ce transpare poate cel mai vădit este faptul că printre cele mai accesibile fonduri pentru patronii care vor să acceseze fonduri nerambursabile, investiții prin fonduri de tip equity sau împrumuturi bancare preferențiale, garantate de stat, este că programele regionale, cu sume mai mici, sunt încă mai aproape de realitatea posibilităților decât cele naționale.
De exemplu, linia de finanțare destinată microîntreprinderilor din regiunea București-Ilfov promite granturi între 25.000 și 300.000 de euro pentru modernizare tehnologică și investiții durabile. Perioada de aplicare este scurtă (27 ianuarie – 10 februarie), iar fondurile disponibile sunt de aproape 37,6 milioane de euro. Deși mai accesibile, acestea au nevoie de o cofinanțare de 10%-20%, în funcție de valoarea proiectului, care poate pune piedici masive celor care nu își permit resurse proprii, mai ales acum. În plus, arată analiza, utilizarea platformei MySMIS2021 este deja cunoscută de utilizatori pentru dificultățile tehnice cu care aceștia s-au confruntat în anii trecuți.
În restul țării, regiunea Sud-Est se pare că va beneficia de granturi pentru creșterea competitivității IMM-urilor și transformare digitală, cu sume puse la bătaie cuprinse între 20.000 și 1,5 milioane de euro, și condiții stricte de eligibilitate prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027. Totuși, calendarul orientativ al apelurilor a fost deja afectat de întârzieri masive, iar antreprenorii trebuie să fie pregătiți pentru noi întârzieri pe parcursul anului.
Ministerul Energiei a lansat, la finalul anului trecut, o schemă de finanțare pentru dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice, cu un buget total de 150 de milioane de euro. O piedică în acest context ține mai ales de faptul că proiectele eligibile trebuie să absoarbă cel puțin 75% din energie din surse regenerabile, limitând puternic, practic, accesul companiilor fără infrastructură existentă.
Mai mult, deși ajutorul de stat poate acoperi până la 100% din cheltuielile eligibile, documentația tehnică necesară și cerințele riguroase privind raportările ESG (n.r. eng. environmental, social, governance – raportări privind dezvoltarea socială, de mediu și de guvernanță), încă nedezvoltate coerent în România, față de vecinii europeni, se suprapun barierelor majore pentru firmele mai mici.
Tot în domeniul energiei, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), pune la bătaie anul acesta 150 de milioane de euro pentru instalarea de panouri solare, generatoare eoliene și baterii de stocare a energiei în ferme și întreprinderi alimentare. Granturile pot acoperi integral costurile eligibile, însă accesul la aceste fonduri presupune pregătirea unor proiecte tehnice complexe și respectarea unor criterii stricte de eligibilitate. În plus, termenul scurt pentru depunerea cererilor, până la 28 februarie, este descurajant pentru cei care își fac planuri de finanțare la început de 2025.
În 2025, unul din cele mai așteptate programe de finanțare pentru antreprenori este Programul Startup Nation 4, destinat afacerilor aflate la început de drum, care promite ajutoare nerambursabile de până la 250.000 de lei. Totuși, operaționalizarea platformei necesare pentru depunerea proiectelor a fost amânată, iar claritatea cu privire la termenele exacte lipsește cu desăvârșire încă. În lipsa unei infrastructuri administrative clare, antreprenorii sunt lăsați să aștepte, neputând, practic, să-și organizeze operațional cheltuielile și investițiile într-un mod coerent pentru restul anului.
Tot cu o popularitate imensă în ultimii ani sunt fondurile venite prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). 20 de fonduri de investiții se preconizau a se constitui cu capitalul din Componenta 9 a PNRR – „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare”, iar din 2021 până acum au fost anunțate 8 astfel de fonduri de investiții, lansate de firme de capital de risc și de private equity (mai exact, investitorii acordă antreprenorilor finanțări de ordinul sutelor de mii sau milioanelor de euro, în schimbul unor pachete de acțiuni în firmele respective). Problema, așa cum a fost explicată și de autorii analizei citate, este că nici jumătate din capitalul disponibil din PNRR nu a fost distribuit către manageri, pentru a constitui fonduri de investiții.
Practic, deși oportunitățile de finanțare sunt diverse, pe lângă birocrația termenilor de eligibilitate și al documentației necesare (pe care un antreprenor serios le poate dobândi), o mare piedică pare să fie, mai ales în relația cu statul, lipsa unui flux transparent de comunicare cu cei vizați direct de proiectele de sprijin. Termenele neclare, platforme digitale care nu funcționează și consilierea deficitară (mai ales pentru proiecte de încurajare a digitalizării, în mod ironic), se interpun în însuși procesul de ajutorare al sectorului privat pentru care sunt inițiate proiectele în sine.
După cum au explicat și cei de la IMM România, există în țara noastră o nevoie reală de investiții care să creeze stimulente pentru domeniile cu potențial de creștere, precum sectorul IT, tehnologiile verzi, agricultura sau turismul. Atenția din partea autorităților și a fondurilor dedicate trebuie însă canalizată și către oferirea posibilității companiilor din centrul acestor inițiative să poată face realmente uz de oportunitățile create pentru ei.