Senatorul Porno, administrator al pieței de energie. Clica politică de la vârful OPCOM

Operatorul Pieței de Energie Electrică și de Gaze Naturale „OPCOM” S.A. este un fel de bursă pe care se fac tranzacții cu energie electrică, gaze natural și certificate verzi.

Înființată în anul 2000 pentru a pregăti liberalizarea pieței de energie, OPCOM este o filială a Transelectrica, companie de stat care deține aproape 98% din acțiuni (restul sunt ale Secretariatului General al Guvernului).

Vara nu-i ca iarna

Practic, OPCOM îndeplinește rolul de administrator al pieţei de energie unde se desfășoară tranzacții comerciale angro de energie electrică și desfasoară activitaţi de administrare a pieţelor centralizate în sectorul gazelor naturale. Dacă gazele naturale se mai tranzacționează și pe Bursa Română de Mărfuri, OPCOM încă deține monopolul la energie electrică.

Abia acum câteva zile, Virgil Popescu, ministrul Energiei, a dezvăluit la B1TV că se dorește „să avem o piaţă mult mai funcţională. Va mai opera încă o bursă în România, Bursa Română de Mărfuri, care este pe gaze în momentul de faţă, dar va opera şi pe energie electrică. Am eliminat monopolul Bursei pe energie electrică OPCOM, tocmai pentru a exista platforme mai interesante, poate nu toate lucrurile s-au putut face pe platforma OPCOM.”

Adică, guvernul a liberalizat piața de energie și abia apoi s-a gândit să asigure și un cadru corect și facil.

Și toate acestea sub privirile ANRE și ale Consiliului Concurenței care și-au dovedit încă o data inutilitatea.

În realitate, modificarea legii energiei (123/2012) trebuia făcută în 2020 pentru a permite, printre altele, și apariția a noi burse pentru tranzacții angro de energie. Abia în luna mai 2021, Ministerul Energiei a lansat proiectul de modificări a legii și asta mai mult de frica unei noi proceduri de infringement pentru întârzierea punerii în concordanță a legislației naționale cu cea europeană.

Și a mai fost presat și de Federația Europeană a Furnizorilor de Energie care reclamase OPCOM la Comisia Europeană pe motiv că acesta “încalcă legislația Uniunii Europene, respectiv regulile de concurență, prin practicile comerciale de tranzacționare obligatorii și poziția dominantă pe piață”.

Modificările legii au fost publicate în Monitorul Oficial după aproape un an de tergiversări, la sfârșitul lui decembrie, anul trecut. Adică în toiul iernii, când oricum cererea pe piața de energie este mai mare și, automat, și prețurile cresc.

Cu nonșalanța caracteristică, ministrul Energiei anunță acum că Bursa de Mărfuri poate intra și ea în joc. Și tot el speră ca trecerea iernii să ne ajute cu ieftiniri pentru că „După 1 aprilie, practic vremea începe să se încălzească, probabil şi jocurile geopolitice pe piaţa gazului nu vor mai fi aşa evidente. Cred că vom asista la o scădere a preţului la gaze naturale, natural până la urmă: scăderea consumului, încălzirea vremii ceea ce va aduce o corecţie a preţului şi la energia electrică.”

Control politic

Monopolul OPCOM nu face decât să ofere un control politic total pe această piață. Iar deținerea monopolului informațional în domeniul tranzacțiilor cu energie este periculos, mai ales pe o piață liberă. Încă de acum câțiva ani, INACO (Inițiativa pentru Competitivitate) atrăgea atenția că acest monopol este „fără legătură cu bunele practici europene și fără a ține cont de interesele directe ale buzunarelor românilor”.

OPCOM are antecedente în materia încălcării reglementărilor europene. În 2014, Comisia Europeană a amendat cu peste un milion de euro societatea pentru că a abuzat de poziția sa dominantă pe piața românească a facilitării tranzacțiilor de energie electrică pe piața spot.

Iar în 2017, Bursa Română de Mărfuri atrăgea atenția asupra ”tentativei de naționalizare a tranzacționării gazelor”. Era vorba despre o propunere a PSD care ar fi interzis Bursei de Mărfuri să mai tranzacționeze gaze naturale.

Pe lângă aceste bâlbâieli și lipsă de viziune, ca la orice companie de stat și OPCOM este administrată de politicieni care, pe lângă că nu au nici o legătură cu domeniul de activitate, pot schimba regulile oricând și în favoarea oricui. Nici în cazul de față nu există excepții, administratorii neavând nici cele mai mici legături cu piața, cu bursa sau brokerajul.

Asociat cu cine nu trebuie

Președintele Consiliului de Administrație al OPCOM este Cristian Ovidiu Cătălin Pistol despre care am mai vorbit pentru că este și membru în CA și director general al CNAIR. În momentul desemnării, Pistol era și consilier al premierului Florin Cîțu.

După terminarea facultății, Pistol a lucrat la Unitatea de Management a Proiectului de Reabilitare a Școlilor din cadrul Ministerului Educației, la Compania Națională de Investiții (aici a lucrat în trei rânduri, ultima oară, în 2009, ajungând director de proiect), o perioadă a lucrat și în mediul privat, apoi consilier la ANL, la Primăria Predeal, director în Consiliul Județean Ilfov condus de liberalul Marian Petrache, la SGG, consilier pe probleme de infrastructură al premierului Cîțu, şef al Direcţiei de Implementare Proiecte din CNAIR.

Ca administrator a mai fost, până de curând, la Tarom și la Societatea de Apă și Canal Ilfov SA.

Însă, interesante sunt legăturile lui Cristian Pistol din trecutul său, când activa în mediul privat. În 2011, Cristian Pistol a fost asociat cu Constantin Celestin în firma Leverage Consulting Group SRL.

Celestin a fost și manager la mai multe spitale: Polisano din Sibiu, Floreasca și Sfântul Pantelimon din Capitală. Presa l-a acuzat că din aceste poziții a facilitat contracte cu firme din gruparea Dorin Cocoș.

În 2015, Cristian Ovidiu Cătălin Pistol este numit administrator al companiei Athenaeum Construct SA, deținută de omul de afaceri Nicolae Comănescu. În același an, acesta din urmă a făcut subiectul unui dosar penal instrumentat de IGPR şi Parchetul Capitalei.

Cu acea ocazie au fost efectuate 34 de percheziţii, în patru judeţe. Casa lui Comănescu din Corbeanca s-a numărat printre cele scotocite. Omul de afaceri a fost atunci reținut şi dus la Poliţia Capitalei, fiind suspectat, împreună cu administratorii altor firme din domeniul construcțiilor și energiei, de evaziune fiscală.

Note mici la Justiție

Ecaterina Irina Manolache este avocat și membru în CA al OPCOM. Până de curând a fost și în CA al Formenerg (o altă societate patronată de Transelectrica).

Manolache este vicepreședinte PNL sector 5 și a candidat la Consiliul General din București, la alegerile locale 2020.

Acum niciun an, Antena 3 a dezvăluit că Ecaterina Irina Manolache, pe când era consilier al ministrului Justiției Stelian Ion, a fost cercetată de DIICOT.

Ea ar fi acționat pentru ștergerea sau anonimizarea rezultatelor unui concurs susținut în trecut și îl câștigase cu note foarte mici. Aceasta ar fi fost ajutată de departamentul IT din Ministerul Justiției. Antena 3 a făcut atunci mare tam-tam și Manolache a dispărut de la Ministerul Justiției.

Sex, alcool și politică

Marius Petre Nicoară, alt membru al CA, este inginer mecanic. El a fost, în perioada 2004 - 2008, președinte al Consiliului Județean Cluj, iar din 2008 până în 2020, senator PNL de Cluj.

Om de afaceri și președinte al filialei PNL Cluj, Nicoară a anunțat în plenul Senatului, în 2018, că schimbă tabăra și a trecut la ALDE.

Tot în 2018, Nicoară a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la un an de închisoare sub supraveghere pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului. Magistrații l-au obligat atunci pe senator să presteze munca în folosul comunității pe o perioada de 60 de zile la Asociația Filantropică Medical-Creștină Cluj Napoca.

Nicoară a mai trecut și pe la DIICOT când a fost audiat în dosarul "Gazeta". Numele lui Nicoară a fost atunci vehiculat în dosar legat de o întâlnire dintre patronul ziarului din Cluj și un om de afaceri clujean pe care el ar fi intermediat-o. Nicoară a negat că ar fi fost implicat în vreun fel în acest caz.

Dar cea mai cunoscută acțiune din viața de politician a lui Nicoară s-a desfășurat în 2012. Atunci, el a fost surprins de jurnaliști uitându-se la un film porno în plenul Senatului. Și așa i-a rămas și numele: „Senatorul Porno".

La începutul lui 2020, Nicoară s-a întors la PNL.

Profesori buni

Rareș Stelian Rusu este și el membru PNL dar și vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (numit în vremea lui Cîțu).

Rusu și-a început cariera politică pe lângă Emil Boc al cărui consilier parlamentar a fost dar și la PD. Apoi s-a perfecționat pe la cabinetele miniștrilor Adriean Videanu și Gheorghe Seculici.

În 2009 a avut primele contacte cu Transelectrica când a intrat direct pe funcția de director la sucursala din Cluj, iar în 2020 a fost și director interimar al Transelectrica Cluj.

Pe listele PD-L a devenit consilier județean la Cluj de două ori, în 2004 și în 2012 ca apoi, înainte să devină liberal, să treacă și pe la PMP (a fost vicepreședinte al partidului lui Băsescu la Cluj). Pe listele PMP a candidat în 2016 la Camera Deputaților.

În 2006, presa scria că Rareș Rusu, consilier județean fiind, era și acționar la TES Group SRL. Consiliul județean, prin Aeroportul Cluj Napoca, a încheiat în acea vreme, un contract în valoare de 15 mii euro, cu această firmă pentru instalarea unor echipamente electrice cu scopul de a reduce consumul de energie electrica la corpurile de iluminat.

Presa locală mai scrie că Rusu este fiul lui Stoian Rusu, fost șef al Miliției Cluj, în anii 80, și că este prieten foarte bun cu Rareș Bogdan. Împreună cu Bogdan, Rusu a avut, în anii 90, o afacere cu telefoane mobile.

Rusu este licențiat în științe politice și drept.

Cristian Paraschiv vine, bineînțeles, de la Secretariatul General al Guvernului unde a fost numit anul trecut consilier și director general adjunct. Înainte de asta a mai lucrat la Ministerul de Finanțe, la Turism și la AVAS.

Paraschiv a mai fost membru în CA al ROMATSA, și administrator special la la mai multe companii de stat falimentate (cum ar fi Carmen Silva 2000 SA - firmă a Ministerului Turismului sau MECATIM SA - fostul producător al mașinilor Lăstun).

Cristian Paraschiv este licențiat în filosofie și jurnalistică, relații publice și drept.

Elon Musk vrea să transforme baza SpaceX din Texas într-un oraș numit Starbase. A început demersurile oficiale

Omul de afaceri Elon Musk, cea mai bogată persoană din lume şi pe care preşedintele ales al SUA, Donald Trump, l-a însărcinat cu reformarea administraţiei publice în perioada preşedinţiei...

România are o Strategie pentru Industria de Apărare, prima în 35 de ani. Statul vrea să repornească industria militară, ca să facem față amenințărilor

Prima Strategie Națională pentru Industria de Apărare a României, elaborată de Ministerul Economiei, indică 14 priorități ale acestui domeniu economic, pe primul loc fiind fabricarea de...