Șerban Pop – fostul vicepreședinte al ANAF condamnat la 13 ani de pușcărie pentru o mită de 2,5 milioane de euro – a manifestat „un aplomb infracțional deosebit” și a acționat mai degrabă precum un membru al „crimei organizate” decât ca un demnitar al statului român.
Judecătorul Ciprian Alexandru Ghiță de la Curtea de Apel București a explicat pe parcursul motivării deciziei de condamnare a lui Șerban Pop de ce inculpatul nu beneficiază de legea mai favorabilă după intervenția hotărârii CCR pe tema prescripției și de ce acesta a primit cea mai mare pedeapsă pentru luare de mită.
Ziare.com prezintă extrasele relevante din documentul prin care fostul vicepreședinte al ANAF – acum stabilit în Italia – a fost condamnat la una dintre cele mai mari pedepse pronunțate pentru luare de mită, într-o perioadă în care aproape toți judecătorii au preferat să suspende procesele în așteptarea dezlegării pe rolul ICCJ a chestiunii privind întreruperea prescripției.
„Evaluand circumstanţele concrete ale faptei, care au importanţă pentru stabilirea genului şi cuantumului pedepsei, Curtea reține că în 2008 inculpatul (n.r. – Pop Șerban), în calitate de vicepreședinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, coordonator al activităților de inspecție fiscală, a pretins, în cursul mai multor întâlniri, de la martorul denunțător (n.r. – Vîntu Ovidiu Sorin), suma de 5.000.000 euro, din care a primit suma de 2.500.000 euro, în patru tranșe succesive – 500.000 euro, în data de 08.09.2008, 500.000 euro în data de 06.10.2008, 1.000.000 euro în data de 01.12.2008 si 500.000 euro în data de 23.12.2008 – în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu (…). Inculpatul (n.r. – Pop Șerban) a utilizat un mecanism elaborat de pretindere si primire a mitei, folosidu-se de intermediarii (…), dar și de firme offshore”, a reținut judecătorul în motivare.
„La evaluarea gravităţii faptei de luare de mită deduse judecății în prezenta cauză, Curtea are în vedere persoana inculpatului și atitudinea psihică a acestuia faţă de fapta comisă şi față de urmările acesteia. În ceea ce priveste acest aspect, Curtea reține că, analizarea componentei cognitive (intelective) – capacitatea infractorului de a-şi reprezenta elementele infracţiunii – poate justifica ideea unei gradări a vinovăţiei spre maxim atunci când această reprezentare este clară şi certă. În ceea ce priveste persoana inculpatului (n.r. – Pop Șerban), acesta are vârsta de 47 ani și are pregătire juridică superioară, fiind avocat în Baroului București. În aceste condiții, este evident că inculpatul (n.r. – Pop Șerban) a constientizat perfect faptul că mijloace pe care le folosește în cadrul activității infracționale reprezentau mai degrabă forme de acțiune ale crimei organizate decât preocupari ale unui demnitar al Statului Roman, astfel cum era vicepreședintele ANAF”, notează judecătorul.
Mai mult, funcțiile deținute de Șerban Pop de-a lungul carierei – consilier și șef de cabinet al ministrului de Finanțe la 27 de ani, apoi vicepreședinte al Fiscului la doar 34 de ani – au fost reținute de judecător ca fiind circumstanțe agravante pentru luarea de mită.
„Aceste funcții obținute de inculpatul (n.r. – Pop Șerban) în zorii carierei profesionale nu l-au responsabilizat, ci dimpotrivă, l-au determinat să aleagă o viață profesională dublă, marcată de aparenta distanțare de afacerile private în care era implicat, concomitent exercitării funcției publice. (…) Martorul (…) consultant financiar specializat în înființarea de societăți off-shore, dar și persoană apropiată de inculpatul (n.r. – Pop Șerban), a aratat că, în intervalul 2003-2004, inculpatul i-a solicitat să se interpună prin intermediul societăților nerezidente pe care le deținea între persoana sa și afacerile pe care le avea în desfășurare. Prin acest mecanism, ce relevă un aplomb infracțional deosebit, inculpatul (n.r. – Pop Șerban) a avut posibilitatea să își controleze în continuare afacerile, fiind în același timp la adăpostul limitărilor cauzate de cerințele legale din România în cazul funcționarilor publici. (…) Comportamentul inculpatului (n.r. – Pop Șerban) după săvârşirea infracţiunii, în timpul procesului penal, a fost marcat de o atitudine nesinceră, de negare a săvârșirii faptei în ciuda evidenței probatoriului administrat. In plus, în plan procesual, inculpatul, prin avocații săi aleși, a datat dovadă de o evidentă dorință de tergiversare a soluționării prezentei cauze, dorință pentru realizarea căreia nu a precupețit niciun efort”, a mai arătat judecătorul.
Judecătorul Ciprian Alexandru Ghiță reține în motivarea condamnării-record pronunțate pe numele lui Șerban Pop că acesta nu scapă nici după ultima decizie a CCR pe tema întruperii prescripției, pentru urmatoarele considerente pe care le redăm pe scurt:
Fostul vicepreședinte al ANAF, Șerban Pop, a fost condamnat pe fond, luni, 12 septembrie, la o pedeapsă de 13 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Șerban Pop este în prezent în Italia, unde are drept de rezidență până în 2028.
Decizia Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată cu apel pe rolul Înaltei Curți. Hotârârea a fost pronunață în urma a 4 luni de judecată pe fond și 12 termene în instanță.
Sorin Ovidiu Vîntu și unul dintre oamenii lui de bază, Zizi Anagnastopol, au „pus umărul” la trimiterea în judecată a fostului vicepreședinte al ANAF, Șerban Pop, în al doilea dosar penal, cel în care este acuzat de procurorii DNA că, pe vremea când era în funcție, ar fi cerut o mită de 5 milioane de euro, din care ar fi primit jumătate, pentru rambursări anticipate de TVA, aferente unei mega-tranzacții.
Fostul sindicalist Liviu Luca - „omul de paie” al lui Sorin Ovidiu Vîntu în acționariatul PetromService (PSV) - a vorbit în instanță, miercuri, 27 iulie, despre cum „tătucul FNI” i s-a lăudat că a dat mită la vârful Fiscului pentru o rambursare ilegală de TVA de aproape 230 de milioane de lei.
Acesta este al doilea dosar penal al lui Șerban Pop, el fiind judecat și alături de Horia Simu pentru trafic de influență, în legătură cu închiderea Dosarului Cuprom de pe rolul DIICOT. În acest dosar era vizată și fosta șefă DIICOT, Alina Bica, dar aceasta a obținut achitarea la ÎCCJ.