Palatul prezidențial din Belgrad, atacat de naționaliști sârbi. Cine sunt „patrioții“ care cer ajutorul Rusiei în mijlocul revoltei VIDEO

Sute de naţionalişti sârbi de linie dură şi activişti pro-Rusia s-au adunat în seara zilei de miercuri, 15 februarie, în centrul Belgradului, ameninţând cu revolte dacă Serbia acceptă un plan susţinut de Occident care vizează refacerea legăturilor cu Kosovo, fosta provincie din sudul țării locuită majoritar de etnici albanezi, relatează Reuters.

Protestatarii, care purtau afişe pe care scria "Kosovo - nu ne predăm", au scandat "Serbia-Rusia!" atunci când ultranaţionalistul Damjan Knezevic a îndemnat la revolte, dacă Belgradul încearcă să-şi îmbunătăţească legăturile cu Kosovo.

Poliția a blocat protestatarii sârbi de dreapta care au încercat să ia cu asalt clădirea președinției din Belgrad pe 15 februarie, în timpul unui miting de Ziua Independenței de Stat. Ei manifestau împotriva dialogului în curs de desfășurare al Serbiei privind normalizarea relațiilor cu Kosovo.

Unii dintre cei aproximativ 1.000 de protestatari au îndepărtat un gard de protecţie din jurul sediul președinției şi s-au îndreptat spre intrarea sa principală pentru a-şi prezenta cererile înainte de a fi opriţi. Unii participanți au aruncat cu ouă în clădire.

„Patrula Populară“

Damjan Knezevic, liderul Patrulei Poporului de extremă-dreapta, care a organizat protestul, a spus mulțimii că nimeni din Partidul Progresist Sârb, aflat la guvernare, nu „se poate numi sârb”.

Guvernul se teme de revolte, a spus Knezevic, adăugând: „Vă jur că suntem pregătiți pentru mai mult decât atât”.

Mulțimea a strigat „Serbia! Rusia!” iar în mulțime erau vizibile simboluri ale grupului de mercenari rusești Wagner și litera Z pentru armata rusă. Unii protestatari au strigat mesaje jignitoare despre președintele sârb Aleksandar Vucic.

Knezevic a spus că participanții „preferă propunerea Rusiei” pentru Kosovo, în loc de una franco-germană care este folosită ca plan pentru discuții. Knezevic a spus că a făcut comentariul în engleză în beneficiul reprezentanților presei străine care au acoperit protestul.

Cu câteva ore înainte de eveniment, Ministerul Afacerilor Interne din Serbia a declarat că a reținut două persoane. Un comunicat de presă al ministerului spune că asupra persoanelor au fost găsite o armă și muniție în timpul arestării lor.

Cele două persoane reținute sunt membri ai Patrulei Populare, a confirmat organizația pe Telegram.

Patrula Poporului este cunoscută pentru acțiunile și evenimentele sale anti-imigranți în sprijinul Rusiei la Belgrad, de când Kremlinul și-a lansat invazia pe scară largă în Ucraina în urmă cu aproape un an.

Knezevic a vizitat în noiembrie Centrul Wagner din Rusia, iar organizația se află în spatele unui desen mural în onoarea lui Wagner, de la Belgrad.

Când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022, a fost salutată din toată inima de extrema dreaptă sârbă, care au sărbătorit-o pe rețelele de socializare, dar și pe străzile orașelor din Serbia, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru.

Xenofobi, fasciști și cetnici împreună în sprijinul Rusiei lui Putin

Principalul inițiator al mitingurilor pro-Rusia din Serbia a fost organizația relativ nouă „Patrula Poporului”, condusă de Damnjan Knežević.

De asemenea, au fost prezenți Mladen Obradović, liderul „Obraz” (ale cărui activități au fost interzise de Curtea Constituțională în 2012), precum și Mlađan Đorđević, liderul partidului pro-rus „Mișcarea de Eliberare” și candidat la președinția din Serbia la alegerile din aprilie anul trecut. Mitinguri în Bosnia și Herțegovina și Muntenegru au fost organizate de „Podul Sârbo-Rus” și „Lupii nopții”, la care au participat și membri ai „Mișcării cetnicilor Ravna Gora”.

(Cetnicii, nume dat participanților la lupta armată de partizani a popoarelor slave din Peninsula Balcanică, în sec. 19, împotriva asupritorilor turci care ulterior a fost însușit de membrii unei organizații de naționaliști din Iugoslavia care, în timpul celui de-al doilea război mondial, au luptat alături de hitleriști împotriva forțelor de eliberare națională).

Numeroase alte grupuri mai mici de extremă dreaptă (cum ar fi „Tricolorul sârbesc”) au invitat, de asemenea, cetățenii să participe pe rețelele lor de socializare; invitațiile au fost trimise și prin intermediul portalurilor de internet de extremă dreaptă, de exemplu srbin.info, in4s.net.

Ce este Patrula Poporului?

„Patrula Poporului” este o organizație de extremă dreaptă fondată în 2020 de Damnjan Knezevic. Accentul acestei organizații este pe activitatea anti-migranți, iar membrii săi acționează ca forță paramilitară: oprirea migranților, restrângerea libertății de mișcare a acestora și chiar arestarea civililor.

Ei înregistrează și difuzează toate aceste activități prin intermediul rețelelor lor de socializare, răspândind frica, xenofobia și islamofobia. Patrula Poporului a fost înființată de aceiași oameni care au fondat anterior „Predarea Kosovo și Metohija”. După invazia Rusiei în Ucraina s-au reorientat rapid spre a oferi sprijin Rusiei, scrie atlanticinitiative.org.

De asemenea, a atras atenția publicului atunci când Denis Gariyev, liderul „Mișcării Imperiale Ruse”, a publicat un mesaj video prin care le cere sârbilor să sprijine „reînnoirea Rusiei în interiorul granițelor sale istorice”. Mișcarea este cunoscută drept aripa paramilitară a „Legiunii Imperiale”, care a desfășurat antrenamente pentru membri ai extremei drepte pentru război urban în Rusia și în toată Europa, iar unii dintre ai membri au fost condamnați pentru terorism. Administrația americană a marcat mișcarea drept o amenințare teroristă globală la jumătatea anului 2020. Andrei Rodionov, un politician din Crimeea și lider al mișcării internaționale „Unificarea și renașterea ruso-slavă” RUSOV, a făcut, de asemenea, declarații similare cu cele ale lui Gariyev.

Întoarcere în trecut: legătura ideologică dintre extrema dreaptă sârbă și Rusia lui Putin

Deși cu siguranță există multe diferențe între aceste organizații de extremă dreapta, numitorul comun pentru majoritatea dintre ele este naționalismul Sfântului Sava. Această ideologie a fost creată în anii 1930 și fondatorul ei este considerat a fi Nikolaj Velimirović, episcop al Bisericii Ortodoxe Sârbe. Esența sa constă în combinația dintre naționalismul sârb și clericalismul ortodox: în „sacralizarea națiunii” și „naționalizarea religiei”, națiunea sârbă ridicându-se la statutul de sfânt în timp ce Ortodoxia devine o religie națională și nu universală. De aici provine expresia naționalistă sârbă că „Sârbii sunt un popor ceresc”.

Susținătorii acestei ideologii resping cu hotărâre cultura occidentală, globalizarea, democrația, liberalismul, drepturile omului, valorile republicane, tradiția antifascistă și, de asemenea, ecumenismul.

Dacă ne uităm acum la ideologia lui Aleksandr Dughin, filozoful și geopoliticianul rus care este considerat că are o mare influență asupra lui Putin, vom vedea de ce extrema dreaptă din Serbia sprijină din toată inima invadarea Ucrainei. Potrivit lui Dughin, „elita globală”, care încearcă adesea să impună tuturor valorilor democrației liberale (bazate pe individ și pe drepturile sale inviolabile ale omului), este responsabilă pentru războaiele din lume.

Serbia deține un loc special pentru Dugin pentru că, ca țară s-a opus de multă vreme „elitei globale”, iar în Balcani este un bastion al polului eurasiatic. Dughin crede că Rusia nu va lăsa Balcanii în Occident și nici nu va abandona alți prieteni ruși din Balcani (în Bosnia, Muntenegru și Macedonia), mai ales că Occidentul este aproape de colaps. În opinia sa, Serbia ar trebui să-și asume responsabilitatea pentru Balcani – pentru întreaga regiune sud-slavă (și parțial albaneză), notează atlanticinitiative.org.

Salutări de la Moscova

Rusia apreciază foarte mult „politica externă echilibrată" a Serbiei și susține eforturile acesteia de a-și proteja integritatea teritorială în disputa cu Kosovo, a declarat președintele Vladimir Putin într-o scrisoare adresată omologului său sârb, transmite Reuters.

Rusia este principalul aliat al Serbiei în opoziția sa față de independența fostei sale provincii Kosovo, iar Belgradul a refuzat să aplice sancțiunile Uniunii Europene impuse Moscovei pentru invazia sa în Ucraina, în ciuda ambițiilor sale de aderare la UE.

Belgradul a realizat mult timp un delicat exercițiu de echilibru între aspirațiile de aderare la UE și parteneriatul cu NATO, pe de o parte, și legătura etnică și religioasă veche de secole cu Rusia.

Însă, pe măsură ce tensiunile dintre UE și Rusia se intensifică, apelurile occidentale pentru ca Belgradul să se alăture sancțiunilor împotriva Moscovei și să își alinieze politica externă cu Bruxellesul devin tot mai puternice.

„Serbia este un partener important și de încredere al Rusiei", i-a transmis Putin președintelui Aleksandar Vucic în scrisoarea transmisă presei de către președinția sârbă, prin care liderul de la Kremlin a felicitat Serbia cu ocazia Zilei statalității în amintirea zilei de 15 februarie 1804, când a avut loc Prima Revoltă a sârbilor împotriva turcilor.

„Apreciem foarte mult cursul echilibrat al politicii externe pe care Belgradul îl implementează într-un mediu internațional complicat. Susținem eforturile dumneavoastră de a vă proteja integritatea teritorială și de a rezolva problema Kosovo", a scris Putin.

„Sunt convins că o dezvoltare în continuare a parteneriatului strategic ruso-sârb reflectă cel mai bun interes al națiunilor noastre înfrățite", a mai spus liderul de la Kremlin.

Serbia continuă să susțină refuzul a 50.000 de etnici sârbi din nordul Kosovo de a recunoaște independența țării, a cărei a 15-a aniversare va fi vineri, la 25 de ani de la revolta albanezilor din Kosovo împotriva regimului represiv sârb.

Premierul sîrb Ana Brnabic a declarat că refuzul Belgradului de a aplica sancțiuni asupra aliatului său Rusia rămâne principalul obstacol în calea unei oferte de aderare mai rapidă la UE, descriind această cerere ca fiind „condiția mai presus de toate condițiile" impuse de blocul comunitar.

Deși a condamnat în mod repetat invazia Rusiei în Ucraina în cadrul Națiunilor Unite și al altor foruri internaționale, Serbia a fost criticată de Bruxelles pentru că nu a introdus în mod oficial sancțiuni împotriva Moscovei.

Un nou atac rusesc cu rachete asupra orașului Harkov. Pagubele materiale sunt însemnate

Rachete ruseşti au avariat clădiri rezidenţiale şi au rănit şase persoane în al doilea oraş ca mărime din Ucraina, Harkov, miercuri dimineaţă, a declarat guvernatorul Oleh Sînehubov pe...

Când va fi pregătită Rusia să atace NATO. Anunțul a fost făcut de cel mai înalt oficial militar german

Rusia ar putea fi pregătită din punct de vedere militar să atace ţările NATO în decurs de 5 până la 8 ani, dacă va alege să facă acest lucru, după ce îşi va reconstrui forţele...