Cazul judecătorului care acuză că este cercetat disciplinar ilegal de Inspecția Judiciară a ajuns în atenția Curții de Justiție a Uniunii Europene

Autor: N.G.
Marti, 10 Mai 2022, ora 22:40
5042 citiri
Cazul judecătorului care acuză că este cercetat disciplinar ilegal de Inspecția Judiciară a ajuns în atenția Curții de Justiție a Uniunii Europene
Sursa foto: The European Court of Justice / Facebook

Judecătoarea Dana Tițian de la Curtea de Apel Alba Iulia, fostă consilieră a Codruței Kovesi, a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o întrebare legată de procedura disciplinară și sancționarea unui judecător pentru nerespectarea unei decizii a Curții Constituționale.

Hotărârea a fost pronunțată în 10 martie 2022, cu cinci zile înainte ca Dana Tițian să se pensioneze. Sesizarea a avut loc într-un dosar în care judecătorul Călin Dragoș Alin de la Curtea de Apel București solicită anularea unui ordin emis de șeful Inspecției Judiciare privind cercetarea sa disciplinară.

În ultimul an, mai multe dosare ale unor magistrați care au dat în judecată CSM sau Inspecția Judiciară au fost strămutate de ÎCJJ la Curtea de Apel Alba Iulia. Toate deciziile pronunțate până în prezent au fost în favoarea celor două instituții și în defavoarea magistraților. În sistemul judiciar există părerea că reprezentanții instanței din Alba Iulia sunt susținători ai grupării Savonea din CSM, majoritară și opozantă la orice tendință de reformă a sistemului.

Judecătoarea Dana Tițian a ieșit din ”practica” Curții de Apel Alba Iulia și a decis să sesizeze CJUE, la solicitarea colegului magistrat de la Curtea de Apel București. Întrebarea adresată instanței europene este următoarea:

”Având în vedere dispozițiile art. 99 lit. ş din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, care prevăd inițierea unei procedurii disciplinare și sancționarea disciplinară a judecătorului pentru nerespectarea unei decizii a Curțîi Constituționale, este necesar să se considere că, art. 19 alin. 1 al doilea paragraf al TUE (Tratatul Uniunii Europene -n.r.) cu referire la art. 2 TUE și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, privind independența judecătorilor precum și principiul colaborării loiale, prevăzut de art. 4 din TUE, trebuie interpretat că opunându-se dispozițiilor naționale ale unui stat membru UE, care îi înlătură judecătorului național posibilitatea de a aplică Decizia 2006/928 și rapoartele întocmite de Comisie pe baza Deciziei 2006/928, așa cum a interpretat Curtea Constituțională, prin decizia nr. 390/2021, în condițiile în care judecătorul este chemat să lase neaplicate din oficiu prevederile naționale dacă vin în contradicție cu dreptul european și să stabilească prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene, iar considerentele unei decizii a Curții Constituționale înlătură judecătorului național posibilitatea de a aplică hotărârea CJUE pe care o consideră prioritară?

Cercetare disciplinară pentru așa-zise opinii pe Facebook

Judecătorul Călin Dragoș Alin a solicitat anularea Ordinului pentru aprobarea Regulamentului privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecție nr. 136 din data de 11.12.2018 (completat și modificat succesiv prin Ordinele nr. 10, 34, 80, 102 din 2020) ”motivat de faptul că, îl vatămă în drepturile și interesul legitim, deoarece încalcă mai multe prevederi legale”.

Acesta susține că s-a dispus începerea cercetării sale disciplinare de către inspectorul judiciar cu privire la săvârșirea abaterilor disciplinare pe motiv că, opinii atribuite contului său de Facebook într-un grup secret de pe rețeaua de socializare amintită (Forumul magistraților) ar constitui manifestare care ar aduce atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu.

Magistratul a mai fost acuzat de încălcarea prevederilor legale privitoare la incompatibilități și interdicții, desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Judecătorul a precizat că Ordinul nr. 136 din 11.12.2018, act administrativ normativ, emis de inspectorul șef al inspecției judiciare, a fost modificat de nu mai puțin de patru ori în cursul anului 2020, dar niciuna din modificări nu a fost publicată în Monitorul Oficial, ceea ce are consecințe grave asupra dreptului la apărare.

De asemenea, susține că regulamentul privind normele de efectuare a lucrărilor de inspecție nr. 136, completat și modificat succesiv prin Ordinele nr. 10, 34, 80, 102 din 2020, este semnat/ aprobat de o persoană care nu avea calitatea cerută de lege, aceea de inspector șef al Inspecției judiciare, legal numit în funcție, fiind emis cu încălcarea normelor de competență funcțională.

Aterior cercetării disciplinare, judecătorul Călin Dragoș Alin, care este și președinte al asociației Forumul Judecătorilor din România, a conceput sesizările la CJUE în cauzele vizând Inspecția Judiciară și înființarea Secției de Investigare a Magistraților. În sistem, cercetarea sa disciplinară este văzută ca o răzbunare pentru faptul că a ”îndrăznit” să sesizeze instanța europeană.

Concluzie: dreptul Uniunii nu se mai aplică

Judecătorul Aana Tițian a decis sesizarea CJUE plecând de la decizia Curții Constituționale nr. 390/2021, care statuează că, instanțele naționale nu pot ține seama de prevederile deciziei Comisiei Europene și de recomandările formulate în rapoartele MCV pentru punerea în aplicare a obiectivelor de referință.

”(...) Instanțele judecătorești naționale, atunci când stabilesc că, "prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne", nu au abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziţii din dreptul intern, constatate ca fiind constituţionale prin prisma art. 148 din Constituţie, cu dispoziţiile de drept european, deoarece Constituţia, Legea fundamentală își prezervă poziţia ierarhic superioară în virtutea art. 11 alin. (3), pare să ducă la concluzia că, dreptul Uniunii nu se mai aplică”, se precizează în hotărâre Curții de Apel Alba Iulia.

În al doilea rând, magistratul afirmă că ”garanțiile de independență și imparțialitate și implicit protecţia jurisdicţională efectivă a drepturilor acordate cetăţenilor europeni de sistemul normativ al UE, principiul încrederii reciproce a instanţelor judecătoreşti din UE, sunt afectate” în condițiile în care unii judecători naționali au stabilit prioritatea de aplicare a prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, iar alții ”nu vor aplica aceste prevederi care au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, dacă dispozițiile de drept intern contrare au fost supuse controlului de constituționalitate, și au fost constatate ca fiind constituţionale”.

Până la pronunțarea deciziei CJUE, procesul de la Curtea de Apel Alba Iulia a fost suspendat. Instanța a respins anterior sesizarea CJUE cu o altă întrebare preliminară formulată de judecătorul Călin Dragoș Alin:

”Se aduce atingere principiului independenței judecătorilor, consacrat de art. 19 par. 1 al doilea aliniat din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale și în jurisprudența Curți de Justiție a Uniunii Europene, cu referire la art. 2 din TUE, prin instituirea unei autorități publice de tip piramidal, unică în sistemul judiciar, precum Inspecția Judiciară aflată la dispoziția unei singure persoane, cu o putere discreționară extinsă, inclusiv în adoptarea cadrului normativ organizatoric, confirmarea, infirmarea deciziilor inspectorilor judiciari, autoritate în care, magistrații judecători și procurori, numiți inspectori judiciari de inspectorul șef sunt pe deplin subordonați acestuia?”.

Magistratul se referă la șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, persoană controversată considerată a fi parte a ”taberei” Savonea din CSM.

Comasarea alegerilor ajunge în instanță: ”Ca urmare a lipsei de reacţie a Avocatului Poporului”
Comasarea alegerilor ajunge în instanță: ”Ca urmare a lipsei de reacţie a Avocatului Poporului”
Partidele componente ale alianţei Dreapta Unită, USR, PMP şi Forţa Dreptei, au depus joi, 14 martie, la instanţa de contencios administrativ, acţiunea împotriva OUG de comasare a alegerilor...
Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Decizia BEC de a respinge protocolul Alianței Dreapta Unită, trasă la indigo cu cea dată pentru Alianța USR-PLUS în 2019. Excepția pentru PSD și precedentul Vadim Tudor
Alianța Dreapta Unită, formată din USR, PMP și partidul Forța Dreptei se găsește în imposibilitatea de a avea liste comune de candidați pentru alegerile din 9 iunie, după ce Biroul...
#sesizare, #CJUE, #instanta, #europeana, #judecator, #inspectia judiciara , #justitie