Dosarul Belina: Sevil Shhaideh și succesorul lui Dragnea la șefia județului Teleorman așteaptă astăzi decizia definitivă a instanței

Fostul vicepremier Sevil Shhaideh și fostul șef al Consiliului Județean (CJ) Teleorman, Adrian Ionuț Gâdea, află astăzi, 17 ianuarie 2023, decizia definitivă în Dosarul Belina, în care cei doi au fost achitați de Tribunalul București după ce au modificat geografia „din pix” în favoarea autorităților din Teleorman și SC Tel Drum SA, firmă controlată de Liviu Dragnea.

Achitarea lui Sevil Shhaideh – fost vicepremier al României pe vremea când PSD era condus de Liviu Dragnea – va fi analizată, în apel, de două judecătoare cu abordări diferite: una este spaima-infractorilor (jud. Claudia Jderu), iar alta este soție de politician condamnat pe fond (jud. Sabina Adomniței este căsătorită cu liberalul Cristian Adomniței).

În dosar este inculpat și fostul șef județului Teleorman, Adrian Gâdea, cel care i-a succedat lui Liviu Dragnea pe fotoliul de președinte al Consiliului Județean.

Prin trecerea Insulei Belina și a Brațului Pavel de la stat la CJ Teleorman ar fi fost cauzat statului român un prejudiciu de 3.237.800 de lei, reprezentând valoarea totală a celor două bunuri imobile ieşite din patrimoniul său.

În acest dosar, Sevil Shhaideh a fost trimisă în judecată pentru abuz în serviciu de DNA, pe data de 27 iunie 2018, fiind acuzată că a prezentat guvernului pentru aprobare un proiect de hotărâre de guvern (ce se va numi H.G. 943/2013), precum și nota de fundamentare pe care a semnat-o, în calitate de inițiator.

Pe baza acestor acte s-a aprobat transmiterea ilegală unor părți din Insula Belina și Brațul Pavel către domeniul public al județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman.

Argumentul achitării: Geografia poate fi schimbată prin HG

Tribunalul București a achitat-o pe Sevil Shhaideh și pe ceilalți inculpați din dosar, pe motiv că transferul bunurilor imobile insula Belina şi braţul Pavel a fost efectuat conform normelor legale în vigoare prin hotărâre de guvern, acuzația formulată de DNA fiind neîntemeiată.

• „Consideră Tribunalul București că inculpații (…) nu aveau posibilitatea din punct de vedere subiectiv să constate că bunurile ce se doresc a fi transferate fac parte din albia minoră a Dunării, iar din punct de vedere obiectiv au efectuat toate demersurile care, în virtutea funcțiilor pe care le ocupau, erau obligați să le întreprinde fiind astfel exclusă forma de vinovăție a intenției.
• De asemenea, o lege îndeplinește condițiile calitative impuse atât de Constituție, cât şi de CEDO numai dacă este enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta, astfel încât, apelând, la nevoie, la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă şi să îşi corecteze conduita.
• În susținerea concluziei, Tribunalul București observă că magistratul procuror, profesionist al dreptului, într-o interpretare eronată, contrazisă de Curtea Constituțională a României, a apreciat că cele două bunuri imobile fac parte din categoria bunurilor proprietatea publică exclusivă (…). Or, nu este rezonabil de a se aștepta de la inculpați să manifeste un alt comportament decât cel specific unei persoane diligente.
• Totodată, a fost solicitat avizul autorităților interesate în aplicarea acestora, în funcție de obiectul reglementării, iar nota de fundamentare a proiectului hotărârii de guvern a fost semnată de miniștrii inițiatori, precum şi de cei care le-au avizat, în cazul inculpatei (n.r. – Sevil Shhaideh) fiind incidente prev. art. 16 alin. 1 lit. b teza I C.pr.pen. (n.r. - fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”, concluzionează magistratul fondului.

Cum s-a apărat la fond Sevil Shhaideh: Ministerul Justiției dădea acordul

În motivarea deciziei Tribunalului București judecătorul reține și argumentele prin care s-a apărat Sevil Shhaideh:

• „Fiind audiată inculpata (Sevil Shhaideh – n.r.) a precizat că după semnarea notei de fundamentare, proiectul de act normativ cu toată documentația aferentă a fost transmisă Ministerului Mediului (…) și avizatorilor Ministerul Finanțelor Publice şi Ministerul Justiției, prin viza secretarului general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, în copie.
• După transmiterea acestei forme ministerele avizatoare au transmis observații către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice care vizau în special regimul juridic, descrierea tehnică a imobilelor, precum şi solicitări privind condiții suplimentare ce se doreau a fi introduse în proiectul de act normativ.
• Precizează inculpata că a constatat studiind dosarul de urmărire penală că a semnat o invitație către ministerele avizatoare, Ministerul Justiției şi Ministerul Finanțelor Publice, în vederea clarificării observaților acestora, invitație pe care procurorul de caz a apreciat-o ca fiind în afara procedurilor legale. Tot din dosarul de urmărire penală a identificat aceeași invitație, cu același conținut către aceiași avizatori, dar cu semnătura secretarului general.
• Precizează inculpata că nu a impus nivelul actului normativ, lege sau hotărâre de guvern, prin care cele două bunuri urmau să fie trecute în proprietatea Județului Teleorman fiind întocmit chiar un draft de proiect de proiect de lege în acest sens.
• Mai mult, apreciază inculpata că stabilirea nivelul actului normativ prin care se transfera dreptul de proprietate bunurile nu intra în competențele Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, întrucât, în conformitatea cu hotărârea de organizare şi funcționare a Ministerului Justiției, cel care analizează legalitate şi constituționalitatea proiectelor de acte normative este Ministerul Justiției.
• Precizează inculpata că adresa către Administrația Națională „Apele Române” a fost transmisă prin toate metodele instituționale şi conținea toate observațiile de ordin tehnic făcute de ministerele avizatoare, inclusiv cele ale Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice care, în calitatea sa de coordonator al administratorului, făcuse observații legate de descrierea tehnică a imobilelor.
• Precizează inculpata că nu a impus nivelul actului normativ, lege sau hotărâre de guvern, prin care cele două bunuri urmau să fie trecute în proprietatea Județului Teleorman fiind întocmit chiar un draft de proiect de proiect de lege în acest sens”, se mai arată în documentul citat.

Acuzațiile procurorilor DNA în Dosarul Belina

Cu privire la Sevil Shhaideh DNA susține că aceasta, în perioada 23 septembrie 2013 – decembrie 2013, în calitate de secretar de stat, a inițiat, a fundamentat, a introdus pe circuitul de avizare şi a prezentat guvernului pentru aprobare proiectul de HG (Hotărârea de Guvern nr. 943/2013), prin care s-a aprobat transmiterea unor pârți din imobilele Insula Belina şi Brațul Pavel, aflate în domeniul public exclusiv al statului și administrarea A.N.A.R. către domeniul public al județului Teleorman și administrarea Consiliului Județean Teleorman.

„Prin aceasta faptă s-a cauzat un prejudiciu statului român de 3.237.800 lei, cât reprezintă valoarea totală a celor două bunuri imobile ieșite din patrimoniul lui), la care se adaugă suma de 248.126,334 lei echivalentă a 50 de procente din suma provenită din cele trei contracte de închiriere și care trebuia încasată de bugetul de stat, precum şi un prejudiciu A.N.A.R. de 248.126 lei, echivalentul a 50% din prețul chiriei încasate, care ar fi trebuit să intre în bugetul titularului dreptului de administrare a imobilelor, dar şi o vătămare a drepturilor şi intereselor legitime atât ale statului, cât şi ale A.N.A.R. prin lipsirea de dreptul de proprietate, respectiv dreptul de administrare asupra acestor imobile şi a digurilor”, arată procurorii.

Corelativ Județul Teleorman a obținut un folos patrimonial în cuantum de 3.237.800 lei, cât reprezintă valoarea totală a celor două bunuri imobile intrate în patrimoniul lui și 496.252,668 lei echivalentul chiriilor încasate.

Acestui folos patrimonial i se adaugă unul nepatrimonial, în favoarea lui S.C. Tel Drum S.A., respectiv: asigurarea netulburată a ocupării abuzive a unor suprafețe de teren cu ariile de 5.392 mp – teren cu construcții împrejmuit, 296 mp – platformă aterizare elicoptere, 1.784 mp – heleşteu numit apă stătătoare şi 13.635 mp – amenajare luciu apă.

Noua afacere deschisă de Liviu Dragnea după ce s-a lăsat de gătit

Liviu Dragnea și-a găsit o nouă ocupație. Pentru că proiectul din politică, APP, i-a murit din fașă pe fondul conflictului cu Codrin Ștefănescu, fostul șef PSD a hotărât să se apuce...

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...