Memorialistii consemneaza ca primul spectacol striptease a avut loc in capitala Frantei, la data de 10 februarie 1893, pe scena faimosului cabaret Moulin Rouge, unde protipendada franceza isi consuma cu discretie escapadele nocturne, iar boema pariziana isi facea veacul, non stop si fara nicio jena.
In seara aceea, dansatoarea despre care nu cunoastem alte detalii decat faptul ca se numea Dona, si-a jucat obisnuitul rol de dans lasciv, in cadrul caruia, pe neasteptate, s-a dezbracat in vazul lumii sub pretext ca e prea cald in local, scrie Infoniac.ru.
Gestul nu putea fi interpretat decat ca scandalos, iar politia a rasarit ca din pamant, amendand contravenienta dezbracata cu 100 franci (suma mare pentru acea vreme, cand moneda de 20 franci era din aur curat).
Banii i-a platit patronul localului. Intre timp, interventia politiei a starnit protestele studentilor, satisfactia doamnelor pudice si aprobarea domnilor ipocriti, mormaita printre dinti.
Dar nimeni n-a putut opri cabaretul sa repete spectacolul de atractie in serile urmatoare, intrucat popularitatea fantastica acoperea cu prisosinta amenzile platite in monezi de aur.
Este evident ca si atunci popularitatea merita orice sacrificiu. Ca urmare, dansul s-a extins rapid de la Moulin Rouge la Folies Bergere si de aici prin alte localuri nocturne.
Chiar daca gestul a avut la baza o idee spontana, cercetatorii nu s-au lasat pana n-au gasit documente si marturii menite sa demonstreze ca dansul este vechi si ca arhivele ascund multe taine.
Asa au dat peste Dansul Celor Sapte Voaluri, relatat chiar de Biblie, cu referire la cunoscuta Salomeea. Poate ca Salomeea a fost prima dansatoare de tip striptease. Povestea ei a evoluat in tot cursul evului mediu, in literatura populara pigmentata cu detalii piperate, menite sa emotioneze cititorul.
Intre timp, unii cercetatori au cautat originile dansului si mai departe in trecut, cu trimiteri la mitul zeitei Ishtar si al zeului Tammuz, apartinand culturii babiloniene si celei asiriene.
Pe atunci patina vremii inobila cutumele, episoadele din trecutul istoric impuneau respect si nimic nu putea fi socotit ca obscen, daca provenea stramosesc si uneori chiar sacru.
In aceasta conjunctura, stilul striptease s-a ridicat la rangul de inalta clasa, reprezentat de celebra balerina Ida Rubinstein, la inceputul secolului trecut. Succesul care a consacrat-o a fost chiar rolul Salomeea, din compozitia cu acelasi nume de Richard Strauss.
Eforturile Idei Rubionstein de a lansa un nou stil in arta s-au pomenit insa compromise rapid de dansatoarea improvizata Mata Hari, o impostoare in lumea baletului, introdusa in saloanele parizieene pe usa de serviciu.
Procesul de spionaj al Matei Hari, condamnarea la moarte si executarea au determinat cabareturile sa fie mai rezervate cand e vorba de resectivele dansuri provocatoare.
Dar in cea de a doua jumatate a secolului XX, dansul striptease a invadat din nou atat cabaretele de lux ale Europei, cat si localurile rau famate sau scenele dubioase.
Ca un magnet, dansul striptease a inceput sa atraga din nou un public pestrit, din diferite paturi ale societatii, dispus sa treaca repede cu vederea reputatia indoelnica a artistelor, cunoscute ca autodidacte.
Pe fondul acestei grave lacune, a aparut, in sfarsit, o scoala cu profil specific, abia in anul 2002. Fondata de Violette Carpentier, si denumita ArtStrip School, scoala incearca sa sugereze ca si aceasta forma de manifestare publica este tot o forma de arta. Daca va reusi sau nu, asta numai vitorul o va demonstra.