Ce nu trebuie să faci de Sfântul Andrei, considerat ocrotitorul românilor. Aproape un milion de persoane îi poartă numele

Joi, 30 noiembrie, este ziua în care credincioșii îl prăznuiesc pe Sfântul Apostol Andrei. Considerat creștinătorul neamului românesc, Sfântul Andrei este unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus.

Cine a fost Apostolul Andrei

Sfântul Apostol Andrei a fost fratele Sfântului Apostol Petru și fiul lui Iona, un pescar din Galileea. Potrivit Evangheliei lui Ioan, Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul.

Sfântul Andrei este cel care a răspândit religia creștină și învățăturile creștine în zona țării noastre. Conform Tradiției Bisericii, după Înălţarea lui Hristos la cer şi după Cincizecime, apostolii au tras la sorţi şi au mers prin toate colțurile lumii pentru a împărtăși învățăturile Mântuitorului. Astfel, Sfântul Andrei a fost sortit să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (adică Dobrogea noastră) şi până în Crimeea.

Legenda spune că atunci când Sfântul Andrei a ajuns în Dobrogea, un tărâm terorizat și invadat pe atunci de haitele de lupi, a vindecat rănile multora și prin intermediul rugăciunilor sale le-a legat gura lupilor, protejându-i astfel pe oameni și pe vitele lor.

Tradiții și superstiții

Noaptea Sfântului Andrei este marcată de obiceiuri, tradiţii și superstiţii de origine precreştină, vizând apariţia strigoilor, farmecelor şi ghicirea ursitului, dar şi protecţia oamenilor, a locuinţelor şi a animalelor.

Ziua Sfântului Andrei se cheamă şi Ziua Lupului sau Gadinetul Șchiop. Este cunoscut faptul că a simbolizat lupul pentru daci, dat fiind că până și steagul lor avea înfățișarea unui balaur cu cap de lup. Conform legendei, în ziua de 30 noiembrie lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui.

Superstițiile susțin că, pentru protecția împotriva lupilor, este indicat să nu îţi piepteni părul, să nu torci, să nu faci curat în casă şi grajd şi să nu dai gunoiul afară, nici să nu iei sau să dai bani împrumut.

Se spune că în noaptea Sfântului Andrei, strigoii umblă să fure „mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”. Strigoii sunt spirite de dincolo, care, din diverse motive, n-au mai văzut lumina şi care, în această noapte, devin periculoase, distrugătoare, aducând calamităţi, boli şi nefericire.

Astfel, în multe locuri, gospodinele fie atârnă cununi de usturoi, fie ung porţile, uşile şi geamurile, dar şi coteţele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele.

Acest usturoi va fi folosit de-a lungul anului următor ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protecţie împotriva duhurilor rele, precum şi ca modalitate de a atrage un posibil partener de viaţă, a ursitului (după ce, în prealabil, usturoiul a fost sfinţit la biserică şi păstrat la icoană).

Pentru protecția faţă de strigoi, oamenii mai împrăștie firimituri de pâine în curte – ca duhurile să nu intre în casă după mâncare – şi aprind candele lângă icoane. Animalelor din gospodărie li se pun în hrană busuioc sfinţit şi în apă agheasmă.

De asemenea, se descântă droburi de sare, care se îngroapă sub grajd. Acestea vor fi scoase la suprafaţă de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru protecția față de duhurile rele.

Un alt obicei este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului), care se lasă în pod până la Crăciun – cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie. În plus, de Sfântul Andrei creștinii mai obișnuiesc să așeze ramuri de copac într-un vas cu apă, care se păstrează până la Anul Nou. Cu aceste ramuri, tinerii vor umbla cu plugușorul.

Sfântul Apostol Andrei este adesea pictat însoţit de o cruce în formă de „X”, ceea ce amintește de moartea sa prin răstignire pe o asemenea cruce. Prin urmare, această cruce este denumită în mod simbolic „Crucea Sfântului Andrei”.

În 1995, Sfântul Apostol Andrei a fost înscris în calendarul Bisericii Ortodoxe Române cu cruce roșie, iar în 1997 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a proclamat Ocrotitorul României.

Același sinod a decis ca ziua de prăznuire a sfântului, 30 noiembrie, să fie proclamată Sărbătoare Bisericească Națională.

Aproape 1 milion de români îi poartă numele

Potrivit datelor Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, peste 940.000 de români își sărbătoresc astăzi onomastica. Cele mai întâlnite nume sunt Andrei și Andreea.

La bărbați, cele mai întâlnite variațiuni sunt Andi, Andreeas, Andrey, Andriaș, Andreiu, Andreiași, Andrușca, Andraș, Endre.

La femei, printre cele mai întâlnite variante se numără Andra, Andrada, Andreia, Andrușa, Andruța.

Obiceiurile pe care românii le-au păstrat din cauza sărăciei din copilărie. "Nu ies nicăieri, pentru că ar însemna că trebuie să cheltui"/ "Îmi vine să dau retur la orice"

Oamenii care au crescut în sărăcie pot păstra obiceiuri formate în copilărie ca reacție la lipsurile experimentate. De exemplu, ei pot fi extrem de economi sau pot evita cheltuielile...

Kelemen Hunor îl compară pe Iohannis cu Ion Iliescu. „Cu derogare să meargă pe urmele lui”

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, susține că actualul șef al statului, Klaus Iohannis, ar putea deveni senator, așa cum s-a întâmplat și cu Ion Iliescu, după ce i-a expirat mandatul de...