La Bruxelles se negociaza azi viitorul UE: Care ar trebui sa fie obiectivul Romaniei si de cine depinde indeplinirea lui Interviu

Vineri, 23 Februarie 2018, ora 13:33
6147 citiri
La Bruxelles se negociaza azi viitorul UE: Care ar trebui sa fie obiectivul Romaniei si de cine depinde indeplinirea lui Interviu
Foto: Facebook / Seigfried Muresan

De capacitatea premierului Viorica Dancila de a se impune in negocierile cu Angela Merkel sau Emmanuel Macron va depinde daca Romania va primi sau nu mai multi bani europeni in urmatorii ani, subliniaza europarlamentarul PMP Siegfried Muresan, care explica si cat de important este summit-ul informal EU-27 care are loc vineri la Bruxelles.

Summit-ul a fost precedat de o alta intalnire informala, gazduita la un castel din suburbia Bruxelles-ului de premierul belgian Charles Michel, la care au participat oficiali din 12 state, printre care Germania, Franta, dar si Polonia sau Bulgaria. La aceasta intalnire, Romania nu a fost invitata, desi va detine presedintia Consiliului UE in primul semestru al anului viitor.

Europarlamentarul PMP Siegfried Muresan vorbeste intr-un interviu acordat Ziare.com despre importanta negocierilor de astazi, la care suntem reprezentati de presedintele Klaus Iohannis, despre prioritatile UE dupa Brexit, obiectivele Romaniei si conditionalitatile pe care ar fi bine sa le acceptam daca vrem mai multi bani europeni.

Cat de important este summit-ul de astazi?

Reuniunea sefilor de state si de guverne din cele 27 de state membre ale UE care vor ramane dupa plecarea Marii Britanii este primul pas pentru stabilirea bugetului UE pentru perioada 2021-2027. Este inceputul unei dezbateri care porneste de la urmatoarea intrebare: Care vor fi prioritatile politice ale UE in urmatorii 10 ani, adica ce vrem sa faca UE pentru cetateni in urmatorii 10 ani?

De aici trebuie sa porneasca dezbaterea, deoarece bugetul trebuie strans legat de ceea ce asteptam de la UE, bugetul fiind unul dintre principalele instrumente pe care uniunea le are la dispozitie pentru a transpune in realitate ceea ce vrea sa livreze pentru cetateni.

Si care ar trebui sa fie aceste prioritati?

Eu cred ca, in urmatorii 10 ani, bugetul trebuie sa gaseasca un echilibru intre politicile traditionale - agricultura si politica de coeziune (pe care si Tratatul spune ca trebuie sa le finantam, politici importante si pentru Romania) - si noile prioritati: siguranta cetateanului, combaterea terorismului, buna protectie a frontierelor externe, cercetare, dezvoltare, inovare, infrastructura, caci misiunea bugetului UE este sa pregateasca si economiile statelor membre pentru viitor, sa le intareasca, sa le faca competitive.

Cand am negociat bugetul pe 2018, ca negociator sef din partea Parlamentului European, exista riscul sa se ajunga la o situatie de conflict intre statele bogate, adica cele care platesc mai mult la bugetul UE decat primesc, si celelalte state, mai putin dezvoltate, intre care si noi, Romania.

Pe de o parte, statele bogate doresc sa plateasca mai putin, pe de alta parte, noi dorim sa primim cat mai mult. Iar pentru ca discutia sa nu ajunga in situatia de conflict, este esential ca discutia sa inceapa de la intrebarea "Care trebuie sa fie prioritatile politice ale UE?". Acesta este obiectivul principal.

Dupa ce sefii de state si de guverne se vor intelege ca doresc in continuare securitate alimentara, deci agricultura trebuie finantata, doresc in continuare ca economia UE sa fie competitiva si statele mai putin dezvoltate sa fie ajutate prin politica de coeziune, doresc sa sustina cercetarea si inovarea, dar si siguranta cetateanului, ajutorarea vecinatatii noastre imediate, in special a vecinatatii estice a UE din care face parte si Republica Moldova, caci vrem sa avem stabilitate la frontiera, abia atunci cred eu ca ar trebui sa se discute concret, pe cifre.

La negocierile pe bugetul din acest an, PE a fost de acord privind prioritatile politice pe care eu le-am definit (crestere economica si creare de locuri de munca, si in al doilea rand siguranta cetateanului) si abia apoi am discutat pe bani. Asa, discutia a fost mai usoara.

Au fost cateva state membre, contributoare bogate, care au incercat sa impuna reduceri ale bugetului, iar mesajul nostru catre statele care doresc un buget mai mic al UE - Austria, Olanda, Suedia, Danemarca - este urmatorul: nu puteti astepta ca UE sa faca mai multe pentru cetateni, sa ofere mai multa siguranta, mai multa protectie a granitelor, mai mult sprijin pentru IMM-uri, cercetare, inovare cu un buget mai mic.

Nu este onest sa asteptati ca Uniunea Europeana sa faca mai mult cu un buget mai mic.

Care ar trebui sa fie obiectivul Romaniei?

Obiectivul Romaniei trebuie sa fie ca in agricultura si la fondurile structurale si de coeziune sa primim bani la nivelul sumelor de acum si sa nu existe reduceri semnificative.

Si cum vom atinge acest obiectiv?

In primul rand, Guvernul trebuie sa fie extrem de bine pregatit in toate etapele de negociere la nivel de ministri si de prim-ministru. De capacitatea prim-ministrului Dancila de a se impune in negocierile cu Angela Merkel sau Emmanuel Macron va depinde daca Romania va primi in urmatorii 7 ani 30 sau 40 de miliarde de euro fonduri europene.

Noi trebuie sa intelegem si care este pozitia statelor contributoare nete. Realitatea este ca in acele state oamenii sunt ingrijorati cu privire la buna folosire a fondurilor europene. Sunt ele folosite corect? Se obtine rezultatul maxim posibil pentru fiecare euro cheltuit? Pentru a raspunde acestei ingrijorari legitime a cetatenilor din acele state, trebuie sa venim si noi cu idei privind buna gestionare a fondurilor europene.

Trebuie sa convingem ca avem capacitatea sa absorbim aceste fonduri, iar in al doilea rand, ca banii sunt bine folositi. Si trebuie sa ne gandim si care sunt eventualele conditionalitati suplimentare pe care daca statele contributoare nete vor sa le introduca, noi le putem accepta. Guvernul trebuie sa se gandeasca care sunt conditionalitatile acceptabile si care nu sunt.

Ce conditionalitati am putea accepta?

Conditionalitati legate de buna guvernanta, de politici fiscale responsabile ar trebui sa fie acceptate de Guvernul Romaniei, de exemplu, daca UE spune: "Va dam cu o mana bani pentru a va intari economia, pentru a construi autostrazi, cai ferate, spitale regionale, pentru a va intari competitivitatea economica, si va rugam ca in acelasi timp sa nu luati masuri care sa afecteze negativ increderea investitorilor si competitivitatea Romaniei.

Daca faceti reformele necesare, daca guvernanta e transparenta, e corecta, masurile de politica fiscala sunt, de asemenea, stabile, predictibile si deficitul mic, atunci veti primi chiar mai multe fonduri UE".

Deci o conditionalitate macroeconomica pozitiva. Stimulente, nu sanctiuni.

Cand se va discuta si "pe cifre", cum spuneati anterior?

In prima parte a lunii mai, Comisia Europeana va veni cu un proiect al acestui buget. Pana atunci, trebuie stabilite mai intai prioritatile politice, cum spuneam, la nivelul sefilor de state si de guverne. Noi, in Parlamentul European, vom adopta pozitia noastra la jumatatea lunii martie. Tinand cont de aceste pozitii, Comisia Europeana, care este Executivul UE, trebuie sa vina cu primul proiect de buget.

Dupa aceea, se va discuta pe cifre, dar eu spun ca o discutie realista nu se poate purta decat la sfarsitul acestui an, cand vom sti in ce termeni Marea Britanie paraseste UE - cand o face, ce acorduri tranzitorii intra in vigoare, cand si cat plateste Marea Britanie la bugetul UE. Doar atunci vom avea elementele complete ale ecuatiei.

Opinia mea este ca bugetul trebuie adoptat inainte de alegerile europarlamentare. Daca nu il adoptam inainte, vor fi trei consecinte negative majore.

Prima este ca tema va fi una de conflict in campania pentru alegerile europarlamentare. Populistii vor spune o multime de lucruri care nu corespund realitatii, fiecare va dori contributii cat mai mici, cheltuieli cat mai mari, fiecare va avea asteptari, dar nu va fi dispus sa contribuie, deci dezbaterea risca sa devina nerealista. Vom avea o campanie mai dificila si o tema de divergenta majora, care este si o tinta preferata a populistilor.

A doua consecinta negativa va fi aceea ca dupa alegeri se va constitui Parlamentul European si nu stim cat de insemnati vor fi euroscepticii, populistii, nationalistii in viitorul parlament. Nu stim cum va arata majoritatea si cand devine ea functionala, capabila sa ia o decizie. PE e ales in luna mai, se constituie in iulie, dupa care mandatul Comisiei Europene conduse de Jean Claude Juncker se apropie de sfarsit, si implicit legitimitatea acestei comisii va fi scazuta, la fel si capacitatea ei de a purta negocieri.

Practic, de facto, negocierile de substanta nu vor putea fi reluate decat la inceputul anului 2020.

Iar a treia consecinta negativa este aceea ca la 1 ianuarie 2021 nimic nu va fi pregatit in practica, nu vor exista programe operationale si statele membre nu vor putea sa absoarba bani.

Esentiala este presedintia Romaniei a Consiliului, care trebuie sa fie bine pregatita si incepand chiar cu 3 ianuarie sa stabileasca drept prioritate absoluta adoptarea bugetului multianual viitor, in perioada ianuarie - iunie.

Si, atunci, de ce Romania nu a fost invitata la reuniunea privata organizata de premierul Belgiei la castel?

Trebuie spus mai intai ca noi suntem unul dintre statele care beneficiaza mai mult financiar de pe urma apartenentei la UE decat contribuim. De cand suntem stat membru, am contribuit cu 14 miliarde de euro la bugetul UE si am primit 43 de miliarde. Deci, cand tragem linie, vedem ca am primit cu 29 de miliarde de euro mai mult decat am platit in ultimii zece ani.

In aceeasi situatie, sunt state precum Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria, state din regiune. Sunt insa si state care au contribuit mai mult la bugetul UE, statele mai bogate: Marea Britanie, Germania, Olanda, Austria.

Este esential ca intre aceste doua tabere sa existe dialog, de aceea, e bine ca prim-ministrul Belgiei a invitat la aceasta intalnire atat state contributoare nete, cat si state beneficiare nete, dar este o greseala faptul ca Romania nu a fost invitata, de vreme ce Romania va fi statul in a carui presedintie, in mod normal, negocierile ar trebui sa se incheie, iar Romania este statul care va juca un rol esential in aceste negocieri.

România a depășit 1.091 km de autostradă şi drum expres în circulaţie. Anunțul ministrului Transporturilor despre viitoarele proiecte
România a depășit 1.091 km de autostradă şi drum expres în circulaţie. Anunțul ministrului Transporturilor despre viitoarele proiecte
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat joi, 28 martie, că sunt implementate - proiectare şi execuţie contracte pentru construirea a încă 729 km de drum de mare viteză....
Nicușor Dan: ”Într-o țară civilizată, Ştefan Dumitraşcu și domnii Greblă şi Hopincă ar trebui să fie azi în pușcărie”
Nicușor Dan: ”Într-o țară civilizată, Ştefan Dumitraşcu și domnii Greblă şi Hopincă ar trebui să fie azi în pușcărie”
Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a enumerat joi, 28 martie, câteva persoane despre care consideră că „ar trebui să fie azi în puşcărie. „Eu am precizat azi în conferinţa de presă...
#summit Bruxelles Iohannis buget multianual , #europarlamentar