Județele din România cu cele mai multe sinucideri. Tabloul îngrijorător conturat de ultimele statistici

Vineri, 08 Decembrie 2023, ora 11:32
2998 citiri
Județele din România cu cele mai multe sinucideri. Tabloul îngrijorător conturat de ultimele statistici
Persoană care intenționează să se sinucidă FOTO Unsplash

Nivelul cel mai ridicat al ratei sinuciderilor a fost înregistrat în 2022 în judeţul Harghita (27,2 decedaţi la 100.000 de locuitor) şi în judeţul Covasna (18,6 decedaţi la 100.000 de locuitor), iar cel mai scăzut în judeţul Ilfov (4,5 decedaţi la 100.000 de locuitor), judeţul Vâlcea (3,8 decedaţi la 100.000 de locuitori) şi în Municipiul Bucureşti (3,9 decedaţi la 100.000 de locuitori). Institutul Naţional de Statistică a lansat vineri o publicaţie de sinteză care pune la dispoziţie tabloul detaliat la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, cu 111 indicatori de dezvoltare durabilă la nivelul regiunilor de dezvoltare. Potrivit lucrării, mortalitatea cauzată de diabetul zaharat a înregistrat o creştere semnificativă în perioada 2008-2022, fiind aproape dublă în anul 2022, faţă de 2008 la nivel naţional.

De asemenea, rata de obezitate pentru România se afla, în anii 2008 şi 2014, sub ţinta de 10% populaţie obeză stabilită în Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030. În perioada 2008-2019, rata medie anuală de creştere a ponderii populaţiei obeze a fost de 3,33%, iar, în perspectiva unei evoluţii asemănătoare, indicatorul ar putea ajunge la 15,6% în anul 2030. Lucrarea mai arată că rata născuţilor vii de către mame adolescente (10-14 ani) a fost relativ constantă în perioada 2008-2022, (1,2 născuţi vii la 1.000 de femei în anul 2008 şi 1,3 în anul 2022).

”Rata sinuciderilor a scăzut în perioada 2008-2022, de la 11 decedaţi la 100.000 de locuitori în anul 2008, la 8,9 în anul 2022, rata medie anuală de creştere din această perioadă fiind de -1,48%. Prin menţinerea ratei medii anuale de creştere din perioada 2008-2022, la nivel naţional, ţinta de reducere cu o treime a mortalităţii cauzate de sinucideri poate fi atinsă (6,7 decedaţi la 100.000 de locuitori) în anul 2040. Un număr de 6 judeţe au atins deja ţinta de reducere cu o treime faţă de nivelul anului 2018 a mortalităţii cauzate de sinucideri, respectiv Bacău, Gorj, Sibiu, Suceava, Teleorman şi Vâlcea. Prin menţinerea ratei medii anule de creştere din perioada 2008-2022, un număr de cinci judeţe vor atinge ţinta de reducere cu o treime faţă de nivelul anului 2018 a mortalităţii cauzate de sinucideri până în anul 2030, respectiv Bihor, Caraş-Severin, Covasna, Ilfov şi Sălaj”, arată lucrarea INS.

Comparativ cu anul 2008, în anul 2022, cinci judeţe (Bihor, Covasna, Iaşi, Ilfov şi Vâlcea) au avut cea mai mare scădere, de aproximativ 6 decedaţi la 100.000 de locuitori, cu o rata medie anuală de creştere cuprinsă între -1,97 şi -6,23%. La polul opus se situează judeţele Argeş, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Dolj, Harghita şi Mehedinţi, unde au fost înregistrate creşteri ale numărului de decese.

”În anul 2022, nivelul cel mai ridicat al ratei sinuciderilor a fost înregistrat în judeţul Harghita (27,2 decedaţi la 100.000 de locuitor) şi în judeţul Covasna (18,6 decedaţi la 100.000 de locuitor), iar cel mai scăzut în judeţul Ilfov (4,5 decedaţi la 100.000 de locuitor), judeţul Vâlcea (3,8 decedaţi la 100.000 de locuitori) şi în Municipiul Bucureşti (3,9 decedaţi la 100.000 de locuitori)”, arată lucrarea.

Lucrarea a fost elaborată, pe baza ultimelor date statistice disponibile, de un grup de experţi ai Institutului Naţional de Statistică din cadrul proiectului privind dezvoltarea cadrului strategic şi instituţional pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltarea Durabilă a României – 2030 (SNDDR 2030), coordonat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene.

În România, rata născuţilor vii de către mame adolescente (10-14 ani) a fost relativ constantă în perioada 2008-2022, (1,2 născuţi vii la 1.000 de femei în anul 2008; 1,3 în anul 2022), înregistrând o rată medie anuală de creştere de 0,57%. Rata născuţilor vii de către mame adolescente (15-19 ani) a scăzut în perioada 2008- 2022 de la 37,1 în anul 2008 la 28,8 născuţi vii la 1.000 de femei în anul 2022 înregistrând o rată medie anuală de creştere de -1,79%.

Tendinţa de reducere a ratei născuţilor vii de către mame adolescente (15-19 ani) s-a menţinut în toate regiunile de dezvoltare cea mai mare rată fiind înregistrată în regiunea Centru (40,5 născuţii vii) şi cea mai mică în regiunea Bucureşti-Ilfov (12,1 născuţi vii), cu o diferenţă de 28,4 născuţi vii la 1.000 de femei din grupa respectivă de vârstă, în anul 2022. Prin menţinerea ratelor medii anuale de creştere din perioada 2008-2022, este posibil ca în anul 2030 să se ajungă la 1,4 născuţi vii la 1.000 de femei în cazul mamelor adolescente cu vârsta între 10 şi 14 ani şi la 24,9 născuţi vii la 1.000 de femei în cazul mamelor adolescente cu vârsta între 15 şi 19 ani.

În perioada 2008-2022 rata mortalităţii cauzată de bolile cardiovasculare, diabet şi de bolile respiratorii a crescut la nivel naţional cu rate medii anuale de creştere de 1,09%, 4,64% şi respectiv de 7,76%. La nivel regional, rata mortalităţii cauzată de bolile cardiovasculare şi respiratorii avea aceeaşi tendinţă de creştere în toate regiunile de dezvoltare, cea mai mare rată medie anuală de creştere, în perioada 2008-2022, înregistrându-se în regiunea Bucureşti-Ilfov (9,53%) pentru rata mortalităţii cauzată de bolile respiratorii, iar pentru rata mortalităţii cauzată de bolile cardiovasculare în regiunea Sud-Est (2,11%).

Mortalitatea cauzată de diabetul zaharat a înregistrat o creştere semnificativă în perioada 2008-2022, fiind aproape dublă în anul 2022, faţă de 2008 la nivel naţional.

Rata medie anuală de creştere pentru rata mortalităţii cauzată de diabet din perioada 2008-2022 a înregistrat valori pozitive cuprinse între 1% în regiunea Centru (16,2 decedaţi la 100.000 locuitori) şi 12,10% în regiunea Sud-Muntenia (48,5 decedaţi la 100.000 locuitori) în anul 2022.

În acelaşi timp se observă o tendinţă de scădere a ratei mortalităţii cauzată de diabet, cea mai importantă scădere înregistrându-se în regiunea Bucureşti-Ilfov de 4,0 decedaţi la 100.000 locuitori în anul 2022 cu o rată medie anuală de creştere de -3,72% în perioada 2008-2022. Abordarea UE şi în consecinţă şi a României în ceea ce priveşte bolile netransmisibile implică pe de o parte un răspuns integrat, axat pe prevenire în toate sectoarele şi domeniile de politică, şi pe de altă parte iniţiative de consolidare a sistemelor de sănătate.

Rata mortalităţii neonatale (0-27 zile) a scăzut în perioada 2008-2022, de la 6,2 decedaţi la 1.000 născuţi-vii în anul 2008, la 3,5 în anul 2022, rata medie anuală de creştere din această perioadă fiind de -4,06%. Comparativ cu anul 2008, în anul 2022 la nivel de judeţ, în Caraş-Severin şi Satu Mare au fost înregistrate scăderi semnificative, de aproximativ 7 decedaţi la 1.000 născuţivii, cu o rata medie anuală de creştere de -5,31%, respectiv -5,95%.

La polul opus se situează judeţele Giurgiu, Hunedoara, Sălaj şi Teleorman, unde au fost înregistrate creşteri ale deceselor. În anul 2022, între judeţe există discrepanţe mari, nivelul cel mai ridicat al ratei mortalităţii neonatale a fost înregistrat în judeţul Sălaj (7 decedaţi la 1.000 născuiţi vii, cu o rată medie anuală de creştere de 0,89%), iar cel mai scăzut în judeţul Ialomiţa (0,9 decedaţi la 1.000 născuţi vii, cu o rata medie anuală de creştere de -13,93%).

Cele mai multe decese neonatale au loc în prima săptămână de viaţă, iar principalele cauze sunt naşterea prematură, complicaţiile legate de naştere (asfixia sau lipsa respiraţiei la naştere), infecţiile şi malformaţiile congenitale.

În perioada 2008-2022, rata deceselor cauzate de tumori a înregistrat un trend ascendent, crescând de la 206,2 decese cauzate de tumori la 100.000 de locuitori în anul 2008 la 240,4 în anul 2022. Pentru atingerea ţintei SNDDR 2030 de reducere cu o treime a ratei deceselor cauzate de tumori în anul 2030 (177 decese) este necesară o rată medie anuală de creştere de -3,75%. La nivelul regiunilor de dezvoltare ratele medii anuale de creştere din perioada 2008- 2022 au valori cuprinse între 0,71% în regiunea Centru şi 1,69% în regiunea Sud-Est.

Conform acestor rate evoluţia indicatorului are un sens opus ţintei SNDDR 2030. În regiunea Bucureşti-Ilfov rata deceselor cauzate de tumori a scăzut de la 237,8 în anul 2008 la 233,4 decese la 100.000 de locuitori, cu o rată medie anuală de creştere de -0,13%.

Ţinta SNDDR 2030 de reducere cu o treime a deceselor cauzate de tumori, (173,5 decese), ar putea fi atinsă în anul 2030 cu o rată medie anuală de creştere de -3,64%. O posibilă explicaţie obiectivă a nivelului ridicat al deceselor cauzate de tumori în România este aceea că se manifestă efectele dezastrului de la Cernobîl.

În perioada 2008-2022, rata mortalităţii materne a scăzut de la 13,5 în anul 2008 la 13,0 decese materne la 100.000 născuţi-vii în anul 2022, cu o rată medie anuală de creştere de -0,27%. Menţinerea ratei medii anuale de creştere, din perioada 2008-2022, poate conduce la scăderea ratei mortalităţii materne în anul 2030 la 12,7 decese materne la 100.000 născuţi vii.

La nivel regional rata mortalităţii materne a scăzut în anul 2022, faţă de anul 2008, în regiunile Centru de la 21,6 la 9,3 decese materne la 100.000 născuţi-vii, Sud-Est de la 21,3 la 10,4 decese şi Nord-Vest de la 6,9 la 4,2 decese. Rata mortalităţii materne a crescut în anul 2022, faţă de anul 2008, în regiunile Sud-Muntenia de la 15,8 la 27,1 decese materne la 100.000 născuţi-vii, Nord-Est de la 9,4 la 18,9 decese şi în regiunea Bucureşti-Ilfov de la 4,1 la 22,4 decese.

În anul 2022, comparativ cu anul 2021, rata mortalităţii materne a crescut numai în regiunea Sud-Est cu 1,5 decese materne la 100.000 născuţi-vii. În celelalte regiuni de dezvoltare s-au înregistrat scăderi în anul 2022, faţă de anul anterior, cu valori cuprinse între -30,1 decese (Nord-Vest) şi -3,3 decese (Centru). Deficitul de medici de familie în anumite judeţe, numărul scăzut de paturi, lipsa de educaţie şi informare, a dotărilor din maternităţi, precum şi lipsa fondurilor caselor de asigurări de sănătate sunt doar câteva dintre motivele pentru care România are o rată destul de ridicată a mortalităţii materne.

În perioada 2008‐2022 rata mortalităţii copiilor sub 5 ani s‐a îmbunătăţit înregistrând valori de la 12,9 în anul 2008 la 7,4 decedaţi sub 5 ani la 1.000 născuţi vii în anul 2022 şi o rată medie anuală de creştere de -3,89%, dar cu menţinerea unor valori încă ridicate. Dacă această rată medie anuală de creştere din perioada 2008-2022 se menţine, rata mortalităţii copiilor sub 5 ani poate ajunge la 5,4 decedaţi la 1.000 născuţi vii în anul 2030.

Tendinţa de reducere a ratei mortalităţii copiilor sub 5 ani se menţine în toate regiunile de dezvoltare în perioada 2008-2022, cea mai mare scădere fiind înregistrată în regiunea Sud-Muntenia (-7,2 decedaţi la 1.000 născuţi vii) şi cea mai mică în regiunea Centru (-3,9 decedaţi la 1.000 născuţi vii), în anul 2022 comparativ cu anul 2008. În anul 2022, nivelul ratei mortalităţii copiilor sub 5 ani la 1.000 născuţi vii a înregistrat cea mai mare valoare în regiunea Sud-Est (8,7 decedaţi) iar cea mai mică în regiunea Bucureşti-Ilfov (3,6 decedaţi) diferenţa între aceste regiuni fiind de 5,1 decedaţi sub 5 ani la 1.000 născuţi vii.

Rata mortalităţii infantile şi a copiilor cu vârsta sub 5 ani a scăzut foarte mult, datorită evoluţiei medicinei şi a aparatelor performante. Un rol important în acest sens îl joacă şi sănătatea maternă şi a nou-născuţilor, observându-se că din ce în ce mai multe femei se duc la control medical de cel puţin patru ori în timpul sarcinii.

Rata de obezitate pentru România se afla, în anii 2008 şi 2014, sub ţinta de 10% populaţie obeză stabilită în SNDDR 2030. În anul 2019, se înregistra o creştere a ponderii populaţiei obeze în totalul populaţiei rezidente atât faţă de anul 2014 (+1,6 p.p.) cât şi faţă de anul 2008 (+3,3 p.p.) şi ţinta de 10% era depăşită cu 0,9 p.p. Ponderea populaţiei obeze din România în anul 2019 (10,9%) a fost mai mică cu 5,6 p.p. comparativ cu nivelul UE (16,5%).

În perioada 2008-2019, rata medie anuală de creştere a ponderii populaţiei obeze a fost de 3,33%, iar, în perspectiva unei evoluţii asemănătoare, indicatorul se va îndepărta de ţinta stabilită şi ar putea ajunge la 15,6% în anul 2030. Cu toate acestea, atât la nivelul UE, cât şi în cazul României se înregistrează un trend crescător al ratei de obezitate, iar indicatorul trebuie atent analizat de decidenţii politicilor de sănătate publică. La nivel regional, în doar două regiuni din opt se înregistra, în anul 2019, o rată a obezităţii sub ţinta de 10%: regiunea Bucureşti-Ilfov (6,9%) şi regiunea de Vest (8,8%).

Rata de obezitate din regiunea Centru (13,8% în 2019) este cu 6,9 p.p. mai mare decât cea înregistrată în regiunea Bucureşti-Ilfov (6,9% în 2019) şi cu 2,9 p.p. mai mare decât media pe ţară în 2019 (10,9%). Din cele opt regiuni ale României, în şapte se înregistrează un trend crescător, astfel că, dacă se va păstra rata medie anuală din perioada 2014-2019, în anul 2030 aceste regiuni vor depăşi ţinta de 10% stabilită în SNDDR. În acest context, este necesară adoptarea unor măsuri de sănătate publică, atât la nivel de ţară, cât şi pe fiecare regiune în parte, în funcţie de specificul ei, pentru corecţia evoluţiei indicatorului pentru atingerea ţintei, relevă lucrarea.

Quarterly Report - evenimentul #1 pentru companii la BVB

Cât de mult au scăzut prețurile produselor agricole în România: comparația cu 2022. Produsele care fac diferența pe piață
Cât de mult au scăzut prețurile produselor agricole în România: comparația cu 2022. Produsele care fac diferența pe piață
Preţurile produselor agricole au scăzut mult în ultima lună a anului 2023 raportat la decembrie 2022, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Această...
Practici cenușii în campania electorală: "Ca în Vestul Sălbatic/ Când donezi materiale cu însemnele partidului apare o mare problemă"
Practici cenușii în campania electorală: "Ca în Vestul Sălbatic/ Când donezi materiale cu însemnele partidului apare o mare problemă"
Legea oferă posibilitatea partidelor să se promoveze prin diverse evenimente, activități sau materiale promoționale în timpul campaniei electorale. Cu toate acestea, anumite practici sunt la...
#sinucideri Romania, #INS, #mortalitate , #sinucideri