Adevarata bomba din justitie

Justitia din Romania traieste intr-un paradox din care nu pare capabila sa iasa in viitorul apropiat. Pe de o parte, aflam ca in acest domeniu exista tot mai multe probleme si lucruri care merg prost, anapoda sau pur si simplu n-ar trebui sa existe pentru ca exprima mai degraba ilegalitatea decat justitia.

Pe de alta parte, desi ar fi nevoie de corecturi urgente si de substanta pentru a repune justitia pe un drum mai bun decat cel pe care a ajuns, experienta recenta a tentativelor de a schimba si rescrie o parte din mecanismele care pun in functiune sistemul a demonstrat ca nu are cine sa faca aceste corectii.

Fie pentru ca s-au dovedit a avea intentii ticalosite, asa cum a fost Ordonanta 13, fie pentru ca sunt pe fata impotriva ideii de justitie, asa cum s-au aratat a fi amendamentele propuse cuplul S. Nicolae - T. Basescu, ori pentru ca pana si bunele intentii aparente - cum e actualul scandal al desecretizarii arhivei SIPA - se pierd in nesiguranta si incertitudinele din Guvern si de la Ministerul Justitiei.

Scandalul provocat de arhiva SIPA si secretele din spatele fostului serviciu secret din cadrul Ministerului Justitiei a produs o alta situatie greu de inteles si imposibil de explicat intr-o logica a bunei credinte.

Desi toate argumentele logice pledeaza pentru a se face lumina in ceea ce ar putea fi cea mai complexa si indelungata actiune de santaj asupra corpului magistratilor, una care ar fi cu atat mai grava cu cat e foarte probabil sa se mai exercite si astazi, exista foarte mari sanse ca scandalul sa fie deturnat spre orice altceva numai spre insanatosirea si corectarea justitiei nu.

De ce e scandalul atat de important pentru imbunatatirea justitiei? Sa luam un simplu exemplu din trecut. In aprilie 2007, cu ocazia primei suspendari a lui Traian Basescu, Mircea Geoana prezenta public doua biletele scrise de fostul director adjunct al SRI, Florian Coldea, care a si recunoscut apoi ca-i apartin.

Cele doua biletele cuprindeau referinte despre ceea ce s-a interpretat a fi informatii compromitatoare despre trei membri ai Curtii Constitutionale a Romaniei - Ion Predescu, Nicolae Cochinescu si Aspazia Cojocaru, trimiteri la niste dosare pe care acestia le-ar fi avut la CNSAS.

Transcrierea primului bilet: "Ion Predescu Dosar Fond "X" (urmarire informativa) Dolj (predat CNSAS - P.V. 50975/02.10.2002). Nicolae Cochinescu - Dosar Fond "Y" Penal /Timis predat Procuraturii Militare Timis (P.V. nr. 79/1991) ". Si cel de-al doilea: "Cojocaru Aspazia (2 file/note legate de Rodica Stanoiu, id in dosare terte) - a fost la CNSAS (se pare Pol. Politica) ".

Deloc surprinzator in lumina scandalului de astazi si a modului in care se presupune ca au fost folosite ca arma de santaj secretele din SIPA, CCR a dat atunci aviz negativ in cazul suspendarii fostului presedinte al Romaniei. Din acest motiv scandalul SIPA a ajuns sa fie astazi atat de important. Pentru ca ar trebui sa raspunda la intrebari care se pun si in legatura cu informatiile din cele 2 bilete scrise de Florian Coldea.

De unde proveneau informatiile, cum au ajuns ele la SRI si in ce scop le-a folosit atunci directorul adjunct al institutiei? Dar mai ales cate astfel de cazuri au mai fost pana in prezent? Pentru unii, un astfel de demers ar insemna demolarea justitiei si o cruce pe lupta anticoruptie.

Pentru ideea de justitie si sanatatea unei societati otravite de minciuna, manipulare si securism, raspunsurile ar trebui sa reprezinte primul pas spre insanatosire si normalitate.

Adaugati la acest exemplu si raportul prezentat recent de avocatul Radu Chirita din care rezulta ca in perioada 2010 -2015 instantele din tara au ingaduit peste 100.000 de solicitari de interceptari telefonice, 93% din cereri fiind aprobate de judecatori, din care rezulta ca au fost ascultati aproximativ 300.000 de persoane.

Apoi sa ne gandim cine a efectuat aceste interceptari, cum au fost ele folosite si care a fost scopul final al utilizarii lor. Avocatul Radu Chirita a spus intr-un interviu pentru Mediafax ca:

"Sunt peste 4.000 de cereri incuviintate de ICCJ care are competenta sa incuviinteze cereri de ascultare a telefoanelor unei mici categorii de persoane, cum sunt parlamentari, ministri, judecatori de la ICCJ, judecatori de la CCR, procurori de la Parchetul General. In total, daca socotim aceste persoane, numarul lor nu depaseste 2.000. Asta inseamna ca fiecare a fost ascultat, ceea ce este inacceptabil".

Pana la desecretizarea si aflarea adevarului despre arhiva SIPA, oricine se poate intreba daca practica ascultarii in masa a telefoanelor nu a venit firesc sa suplineasca golul lasat dupa inchiderea SIPA. Iar asta e o interogatie inca nevinovata. Mai grav ar fi, de exemplu, ca in urma scandalului scurgerilor de informatii din arhiva SIPA sa nu aflam nimic in plus fata de ce stim in prezent.

Avand in vedere paradoxul evocat la inceput, sunt sanse mari ca acesta sa fie si rezultatul spre care ne indreptam.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...