Sprijinul Moscovei pentru regimul președintelui Bassar al-Assad în Siria a fost un pilon central al strategiei ruse în Orientul Mijlociu, iar acum, după alungarea acestuia de la putere, Rusia se află într-o poziție de vulnerabilitate care ar putea marca o înfrângere strategică de amploare, scrie The Wall Street Journal.
De la intervenția militară din 2015, Rusia a căutat să joace un rol de mediator în regiune, încheind acorduri cu puteri rivale precum Iranul, Israelul și Turcia, având ca scop consolidarea influenței sale și contracararea supremației occidentale. Dar acum, cu fiecare teritoriu pierdut de regimul Assad, Moscova riscă să piardă nu doar o baza militară importantă, dar și statutul său de mare putere în fața lumii.
Un moment cheie al acestei crize ar putea fi un „moment Saigon” pentru Rusia – o retragere rușinoasă care ar pune în pericol nu doar imaginea lui Putin, dar și întregul său proiect geopolitic în Orientul Mijlociu. Această regiune, de altfel, are o importanță deosebită pentru Kremlin. De la baza aeriană de la Khmeimim, care le permite accesul în Africa și Orientul Mijlociu, la portul de la Tartus, vital pentru aprovizionarea flotei ruse din Marea Mediterană, pierderea controlului asupra acestor poziții ar însemna o mare înfrângere.
Baza aeriană Khmeimim de lângă orașul de coastă Latakia servește drept centru logistic pentru zborurile către Libia, Republica Centrafricană și Sudan, unde contractori privați și soldați ruși operează de ani de zile.
O bază navală din orașul-port Tartus este singurul punct de reaprovizionare și reparații pentru marina rusă în Marea Mediterană, unde a adus mărfuri prin Marea Neagră. Tartus i-a oferit lui Putin acces la un port în ape calde, ceea ce conducătorii ruși au căutat în Orientul Mijlociu cu secole înainte de el. Portul ar putea, de asemenea, să conecteze Rusia la Libia - la fel ca Siria, un aliat din era sovietică - unde caută o bază navală pentru a-și extinde aria de acțiune în Africa subsahariană. O preluare de către rebeli a acestor poziții de coastă siriene ar putea pune în pericol proiecția puterii globale a Rusiei.
„Siria a oferit atât de multe avantaje la un cost redus”, a declarat Anna Borșcevskaia, analist senior la Washington Institute și autoare a unei cărți despre războiul lui Putin în Siria. „Pierderea Siriei ar fi o mare înfrângere strategică care s-ar răsfrânge dincolo de Orientul Mijlociu. Ar avea repercusiuni globale”.
Un asemenea scenariu ar avea efecte mult mai mari decât o simplă pierdere regională. Într-o lume deja marcată de conflicte, de la Ucraina la Africa, efectele retragerii Rusiei din Siria ar reverbera dincolo de Orientul Mijlociu, cu repercusiuni pentru toți aliații săi și pentru percepția puterii ruse în puterilor globale.
Negotiations between Turkey, Russia, and Iran on the fate of Syria have begun in Qatar
Meanwhile, fighting has already reached the urban areas of Homs, and the rebels have started the final phase of encircling the capital, Damascus.
Some rebel groups are positioned just 30… pic.twitter.com/J8NKS8PS6Q
— NEXTA (@nexta_tv) December 7, 2024
Acest eșec ar adânci o criză a încrederii în Moscova. Deși a intervenit pentru a salva regimul Assad, Putin nu a reușit să ajungă la un compromis politic, iar acum, cu Ucraina în centrul atenției, sprijinul militar rus pentru Siria riscă să rămână doar simbolic. Limita puterii militare ruse este evidentă chiar și pentru aliații săi.
La nivel internațional, Rusia încearcă să își păstreze influența și în alte colțuri ale lumii, în special în Africa, unde grupuri precum Wagner ajută la stabilizarea regimurilor autocratice. Totuși, dependența de Iran devine tot mai evidentă, iar acest parteneriat militar va fi din ce în ce mai profund, pe măsură ce Moscova devine tot mai dependentă de Teheran pentru a respinge ofensiva rebelilor din Siria.
În acest context, ambițiile imperiale ale lui Putin se confruntă cu realitățile unei lumi multipolare, unde Rusia nu mai este singura mare putere capabilă să influențeze cursul evenimentelor. Siria a fost un obiectiv geopolitic în viziunea Kremlinului, însă acum, cu Ucraina pe masă și cu resursele sale diluate, Rusia riscă să piardă nu doar această țară, ci și o mare parte din prestigiul său internațional.
Această luptă pe două fronturi, din Siria și Ucraina, ar putea marca apogeul unei perioade în care Rusia a încercat să își redefinească statutul pe plan global. Însă, în ciuda retoricii și a eforturilor militare, este clar că Moscova se află într-o poziție vulnerabilă, iar acest conflict sirian ar putea fi mult mai dăunător pentru Putin decât s-ar fi așteptat, susține The Wall Street Journal.