După înlăturarea lui Bashar al-Assad de la conducerea Siriei, Rusia intenționează să își păstreze prezența militară în țară, inclusiv bazele aeriene și navale, urmând să negocieze această situație cu viitoarele autorități siriene.
Printre facilitățile militare ale Rusiei în Siria se numără și o importantă bază navală situată în Tartus, singurul port rusesc din Marea Mediterană.
Steagul cu trei stele, simbol al grupurilor de rebeli sirieni, a fost arborat luni pe catargul de la ambasada Siriei din Moscova. Acest gest a avut loc în mijlocul unui paradox: Bashar al-Assad, dictatorul brutal al Siriei, se află acum în exil în Rusia, după ce Vladimir Putin i-a acordat azil lui și familiei sale.
„Asta este politică”, a comentat Ahamad Al-Gafra, un sirian care a vorbit cu Reuters la fața locului. „Rusia are dreptul să-și apere interesele.”
În ultimii zece ani, Rusia a investit miliarde de dolari pentru a sprijini regimul al-Assad, obținând, în schimb, o prezență strategică în Orientul Mijlociu și control asupra unor baze militare de importanță majoră. Forțele aeriene ruse au bombardat mii de ținte ale opoziției siriene, iar în urma acestui sprijin, regimul al-Assad a reușit să rămână la putere, distrugând opoziția și provocând moartea a sute de mii de sirieni.
Dar acum, când regimul s-a prăbușit, Kremlinul se află într-o poziție delicată: il protejează pe fostul lider, dar încearcă să stabilească relații cu rebelii care l-au înlăturat, relatează cbc.ca.
The flag of the Syrian opposition was raised over the building of the Syrian embassy in the center of Moscow
The new flag is a tricolor cloth - green-white-black, on it three red stars. The flag of Syria under Bashar al-Assad was also tricolor - red-white-black, with two green… pic.twitter.com/FXHOkPpKqH
— NEXTA (@nexta_tv) December 9, 2024
Ofensiva rebelilor spre capitala Damasc a fost condusă de Hayat Tahrir al-Sham (HTS), un grup islamist sunnit cu rădăcini în al-Qaeda. Deși Rusia, alături de multe alte țări occidentale, consideră HTS un grup terorist, mass-media rusă a început să adopte un limbaj mai soft la adresa acestora, pe măsură ce regimul lui al-Assad se prăbușea.
La începutul unui talk-show din această duminică, Dmitri Kiseliov, cunoscutul prezentator rus, a numit HTS o organizație teroristă și fostă celulă al-Qaeda. La finalul emisiunii, însă, a schimbat tonul, etichetându-i pe rebeli drept „opoziția înarmată”.
„De luni, 9 decembrie, mass-media rusă a devenit tot mai critică față de Assad”, a declarat Anna Matveeva, analist la Kings College din Londra. „Nu-l mai numesc dictator sângeros, dar nici nu spun că ar fi fost un erou.”
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu a dat detalii despre locația lui Assad sau a familiei sale, dar mass-media de stat din Rusia au confirmat că aceștia au primit azil în țară.
Al-Assad și soția sa, Asma, care a crescut la Londra, sunt sub sancțiuni internaționale, dar legăturile lor cu Rusia sunt puternice.
În ciuda sancțiunilor, familia lui Assad are legături strânse cu Rusia. Potrivit unei investigații a Financial Times, familia a cumpărat cel puțin 18 apartamente de lux într-un complex din Moscova, în timpul războiului civil, pentru a-și proteja averea.
Cei trei copii ai lui al-Assad au petrecut vacanțele în Crimeea, la resorturi de lux, în perioada în care Rusia a anexat ilegal peninsula în 2014. În 2023, fiul cel mare, Hafez, a absolvit un program de masterat în matematică la Universitatea de Stat din Moscova, iar mama sa a fost prezentă la ceremonie.
„Nu mă surprinde că Rusia le-a acordat azil”, spune Matveeva. „A fost o ieșire rapidă dintr-o situație complicată, protejându-l pe Assad de aceeași soartă ca a lui Saddam Hussein sau Gadhafi.”
Kremlinul ar putea, astfel, să controleze ce face Assad, în timp ce evită riscurile politice interne. Orice îngrijorare morală privind sprijinirea unui criminal de război este complet ignorată de Moscova. Matveeva subliniază: „Putin însuși este căutat de Curtea Penală Internațională, dar asta nu îi împiedică să facă jocurile politice pe care le consideră utile.”
Rusia nu a dezvăluit exact când a ajuns Assad în țară, dar oficialii rusi confirmă că tot ce fac este pentru a asigura controlul asupra celor două baze militare pe care le dețin în Siria. Aceste baze sunt de importanță strategică: una este o bază aeriană la Hmeimim, iar cealaltă o instalație navală la Tartus, unică în Mediterana.
Rusia a închiriat aceste baze de la guvernul sirian, pe termen lung. De asemenea, Moscova are investiții de aproximativ 20 de miliarde de dolari în Siria, în domeniul petrolului și gazelor naturale.
„Acum vedem că suntem într-o perioadă de transformare, de instabilitate extremă, așa că, desigur, va dura timp și va necesita o discuție serioasă cu cei care vor fi la putere,” a spus Peskov într-o conferință de presă de luni dimineața cu jurnaliștii.
În afacerea cu bazele militare, Rusia are investiții de aproximativ 20 de miliarde de dolari în Siria, inclusiv în proiecte de petrol și gaze.
Matveeva spune că, dacă Moscova ar pierde aceste investiții, ar considera că proiectul sirian a fost un regres, dar nu unul „catastrofal.”
În timpul războiului civil, Matveeva spune că au fost puțini soldați ruși în Siria. În schimb, mercenarii grupului Wagner au fost cei care operau pe teren.
Ea afirmă că rușii de rând nu percep Siria ca fiind războiul lor, având în vedere că armata și o mare parte din economie sunt mobilizate pentru lupta din Ucraina.
Nikita Smagin, un expert independent pe Rusia și Orientul Mijlociu, a spus că, atunci când Rusia s-a implicat în conflictul sirian în 2015, Kremlinul a văzut aceasta ca pe o oportunitate de a-și asigura o prezență în regiune, în fața altor actori globali, precum Statele Unite.
„Rusia a văzut Siria ca un activ foarte important care îi ajută să discute cu țările din Vest, cu țările din Orientul Mijlociu, pentru a-și crește puterea, autoritatea,” a spus Smagin, care a vorbit cu CBC News prin Zoom din Baku, Azerbaijan.
Acum, spune el, Rusia încearcă să construiască legături cu HTS, într-o relație care, potrivit lui Smagin, ar fi reciproc avantajoasă.
„Cred că, în general, HTS are nevoie de Rusia pentru că nu cred că vor fi multe țări care să fie gata să le recunoască ca pe o putere legitimă, cel puțin pe termen scurt.”
În ciuda sprijinului direct acordat regimului Assad, Rusia a avut întotdeauna canale de comunicare și cu diverse facțiuni din opoziția siriană. Acum, la fel cum Rusia negociază cu talibanii în Afganistan, Kremlinul se pregătește să pivoteze și în Siria, având în vedere noile realități politice.
„Moscova va ajusta linia politică, în funcție de evoluțiile de la fața locului”, spune Matveeva. Dacă rebelii vor reuși să stabilească un guvern stabil, Rusia va fi nevoită să recunoască noile realități, chiar dacă nu i-au plăcut modalitățile prin care aceștia au ajuns la putere.
Astfel, se conturează un scenariu în care Rusia își va prioritiza interesele strategice în regiune, indiferent de costurile politice.
„Dacă toți încep să se lupte între ei, atunci Rusia va spune: „Assad al nostru a fost totuși un pic mai bun decât ... când nimeni nu are niciun control””.
Kremlinul a subliniat că asigurarea securității trupelor rusești rămâne o prioritate, iar militarii ruși au luat măsuri de protecție adecvate, potrivit unui comunicat al purtătorului de cuvânt al președinției ruse.
Rusia a făcut apel la Turcia să ofere sprijin pentru retragerea în siguranță a trupelor sale de pe teritoriul Siriei. Se observă că trupele ruse plănuiesc să părăsească Siria, cu excepția a două facilități importante din punct de vedere strategic - baza navală din Tartus și baza aeriană Khmeimim.
Rusia a fost unul dintre cei mai importanți susținători ai regimului al-Assad, sprijinindu-l militar din 2015 și contribuind la menținerea acestuia la conducere.
Armata rusă și mercenarii companiei militare private „Wagner” au suferit pierderi semnificative în timpul ostilităților din Siria din 2015 până în 2024. Potrivit datelor culese de BBC pe baza surselor deschise, cel puțin 543 de persoane au murit, inclusiv zeci de reprezentanți ai unităților de elită: forțele speciale pentru operațiuni speciale, ofițeri de informații ai GRU, FSB și piloți militari.
Aflarea acestui număr de morți a fost posibilă datorită analizei publicațiilor din mass-media, rețelelor sociale, precum și a datelor din cimitire și memoriale militare. Cu toate acestea, pierderile reale sunt probabil mult mai mari, deoarece datele colectate pot fi incomplete, notează publicația.
Oficial, Ministerul Apărării al Federației Ruse recunoaște moartea a 116 militari în Siria. Această cifră a fost actualizată ultima dată în primăvara anului 2019.
Printre morți se numără cel puțin 15 soldați și ofițeri ai SSO, care este considerată cea mai de elită unitate de forțe speciale a forțelor armate ruse.
Rusia a pierdut și șapte ofițeri ai forțelor speciale FSB, inclusiv reprezentanți ai grupului Alpha. În surse deschise, jurnaliştii au găsit informaţii despre moartea cercetaşilor Brigăzii 45 Forţe Speciale a Forţelor Aeropurtate, precum şi a ofiţerilor şi militarilor unităţilor GRU.
Pierderile în rândul piloților sunt o notate - mai mult de 20 de piloți și navigatori militari au murit. Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Apărării al Federației Ruse, pregătirea unui pilot militar costă 3-14 milioane de dolari.
Printre morții din Siria se numără: un general-maior, 10 colonei, 15 locotenenți-coloneli, 31 de maiori și 61 de subofițeri.
Cea mai mare parte a morților vin din rândul grupului de mercenari „Wagner”, creat de Evgheni Prigojin în 2014. Cel puțin 346 de „wagnerieni” au murit în Siria. Compania a suferit cele mai mari pierderi în 2018 în timpul bătăliei din zona zăcămintelor de gaze Hasham.
Apoi coloana „Wagners” s-a apropiat de pozițiile forțelor kurde, care au apelat la aliații din SUA pentru ajutor. Drept urmare, mercenarii ruși au intrat sub foc masiv de artilerie și elicoptere americane. 67 de membri Wagner au fost uciși în acea zi, alți 13 au murit din cauza rănilor în zilele următoare.
Asa e in politika.Cat mai multe fronturi.
MAE al Romaniei a ales un singur front... Vezi tot