Sistemul de garanție returnare, probleme după două luni de la implementare. Etichete necorespunzătoare și comercianți care întârzie să se înscrie în sistem

Duminica, 18 Februarie 2024, ora 03:00
10398 citiri
Sistemul de garanție returnare, probleme după două luni de la implementare. Etichete necorespunzătoare și comercianți care întârzie să se înscrie în sistem
Doar pentru ambalajele marcate cu un logo-ul "Ambalaj cu garanţie" se pot restitui bani. FOTO / Pexels

Peste două milioane de ambalaje au fost returnate de consumatori, în luna ianuarie, prin intermediul Sistemului de Garanție Returnare (SGR), potrivit informațiilor prezentate recent de către Ministerul Mediului. Sistemul SGR s-a lansat la 30 noiembrie, iar garanția este de 50 de bani.

În decembrie au fost foarte puține ambalaje SGR la raft, dar numărul a crescut puternic după 15 ianuarie. Așa cum sunt transmise de Guvern, cifrele par promițătoare, însă statisticile arată că producătorii de băuturi au pus pe piață 45 de milioane de produse în ambalaje SGR – sub 1% din volumul anual de 7 miliarde de ambalaje. Mai mult, la două luni de la implementarea sistemului garanție returnare, doar 25% dintre comercianți s-au înscris în program, mulți lamentându-se că nu au fost informați propice legat de procedurile de conformare la SGR, cum să încaseze garanțiile și să primească produsele pentru reciclare.

În decembrie 2023, în prima lună de operare, producătorii și distribuitorii de băuturi au introdus pe piață aproape 45 de milioane de unități de ambalaj etichetate cu sigla SGR. Această cifră a urcat la aproximativ 180 de milioane de unități în ianuarie, conform informațiilor furnizate de Ministerul Mediului. Luna următoare, conform rapoartelor ReturRO, piața a fost alimentată cu 121 de milioane de ambalaje de plastic SGR, aproape 32 de milioane de ambalaje de metal și 25 de milioane de ambalaje de sticlă SGR.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Bucureștiul deține recordul pentru cel mai mare număr de ambalaje SGR colectate într-o singură zi, cu peste 1.000 de saci, unde și echipa RetuRO SGR a atins pragul de 100 de membri. Ministerul anticipează că, până la finalul anului, vor fi create în total aproximativ 600 de noi locuri de muncă.

„La mai puțin de trei luni de la inaugurare, SGR este încă la un nivel incipient, însă cifrele raportate se încadrează în estimările inițiale și suntem optimiști că obiectivele primului an pot fi îndeplinite. În următoarea perioadă vom vedea din ce în ce mai multe ambalaje SGR pe rafturile magazinelor, până când toate produsele cu ambalaj fără garanție vor fi înlocuite. De asemenea, continuă în ritm alert atât dezvoltarea centrelor regionale, cât și campania de sprijinire a comercianților pentru semnarea contractelor și conformarea cu obligațiile legale. Le mulțumesc tuturor celor care contribuie la succesul acestui proiect esențial pentru viitorul României”, a declarat ministrul Mircea Fechet.

Deși Ministerul Mediului e optimist, sistemul e departe de a fi funcțional

În cadrul declarațiilor publice făcute, Ministrul Mediului a recunoscut că există în continuare probleme legate de gestionarea frauduloasă a deșeurilor.

„Avem în continuare probleme în România cu gestionarea frauduloasă a deșeurilor, nu ascundem acest lucru, însă eu spun că cu astfel de instrumente cum ar fi sistemul garanție-returnare care rezolvă o parte a problemei, cu asigurări că fiecare comună din România, nu doar orașele mari au colectare separată, care este frecvența de colectare, unde se depozitează sau unde se sortează. Acolo unde nu se îndeplinesc indicatori de performanță, salubristul plătește penalități. La fel cum Primăria plătește penalități, respectiv taxa de depozitare la groapă. Avem încă mult de recuperat, acesta este adevărul, la fel cum este adevărat că în urma cu 10 ani sau 20 de ani nici măcar nu existau contracte de salubrizare în toate localitățile din România”, a spus Mircea Fechet.

La sfârșitul anului 2023, după prima lună de funcționare a sistemului, producătorii de băuturi au introdus pe piață 45 de milioane de unități ambalate cu eticheta SGR, ceea ce reprezintă mai puțin de 1% din totalul anual estimat la 7 miliarde de ambalaje. Deși au fost distribuite aproximativ 2.000 de vouchere prin intermediul mașinilor de returnare automată (RVM-uri), niciun ambalaj nu a fost încă returnat la RetuRO, arată informații analizate de Profit.ro.

Conform ultimelor ajustări legislative, stabilite prin Hotărârea de Guvern 1075/2023, producătorii au avut permisiunea de a fabrica băuturi în ambalaje fără etichetarea specifică SGR până la finele decembrie 2023. Totodată, introducerea pe piață a acestor produse nu implică automat disponibilitatea lor imediată pe rafturi. Distribuitorii și comercianții gestionează aceste produse conform principiului primul venit, primul servit, promițând o tranziție graduală către produsele ambalate conform noilor reglementări SGR, așa cum a fost comunicat de RetuRO după implementarea sistemului în România.

În plus, potrivit sursei citate, stocurile marilor lanțuri de magazine au fost completate cu câteva luni înainte de debutul sezonului festiv de iarnă, perioadă în care sistemul Garanție-Returnare nu era încă aplicabil și băuturile nu erau ambalate conform noilor standarde SGR. Comercianții vor vinde mai întâi aceste produse, urmând ca oferta de băuturi în ambalaje marcate SGR să devină din ce în ce mai frecventă. Este important de menționat că, după 30 iunie 2024, toate băuturile vizate de sistemul SGR vor fi disponibile exclusiv în ambalaje corespunzătoare. Astfel, consumatorii vor avea la dispoziție încă cinci luni pentru a se obișnui cu identificarea etichetei „Ambalaj cu garanție” pe produse.

Doar 25% dintre retaileri s-au înscris în sistemul garanție - returnare

La două luni de la implementarea sistemului garanție returnare, doar 25% dintre comercianți s-au înscris în program, arată informații recente prezentate de Euronews. Comercianții reclamă faptul că nu cunosc regulile și că nu au fost informați corespunzător în legătură cu procedura de înscriere în sistem, cum să încaseze garanția și cum să primească produsele pentru reciclare.

Reprezentații Returo au declarat că echipele care ar trebui să îi instruiască pe retaileri au ieșit în teren abia din luna ianuarie. Anca Marinescu, reprezentant Returo, a declarat pentru Euronews că: „Nu vom avea mașini Returo, ci vom lucra cu capacități existente de transport în piață, fie că sunt mari firme de logistică, fie că sunt firme mai mici care funcționează la nivel local. Avem un integrator de logistică și treaba lui asta este.”

Dar din 80.000 de operatori economici, doar 20.000 au semnat și finalizat contractul cu Returo, deși toți sunt obligați prin lege să se înscrie. Mulți dintre retaileri spun că procesul este greoi și că nu le-a explicat nimeni ce trebuie să facă. Mai mult, lipsa spațiului pentru depozitare în magazine le dă bătăi de cap micilor comercianți, arată sursa citată.

Conform Asociației Comercianților Mici și Mijlocii, retailerii mici au reclamat din timp probleme legate de lipsa accesului la internet, probleme cu spațiile de depozitare pentru ambalaje, toate sfârșind prin a fi ignorate de autorități. Cu toate acestea, până acum niciun agent economic nu a fost sancționat pentru că nu s-a înscris în sistemul garanție returnare.

Ce este SGR și care a fost scopul implementării programului

Sistemul de Garanție - Returnare (SGR) este destinat ambalajelor de unică folosință făcute din sticlă, plastic sau metal, având capacitatea între 0,1 și 3 litri. Ambalajele eligibile pentru returnare și rambursare sunt marcate cu eticheta „Ambalaj cu garanție”, care include logo-ul SGR, potrivit unor directive precise care asigură vizibilitatea logo-ului.

Ambalajele care sunt deformate, rupte, comprimate, conțin lichid rămas sau au eticheta deteriorată nu sunt acceptate pentru returnare. Nu este necesar să spălăm ambalajele înainte de returnare. Valoarea garanției a fost fixată la 50 de bani, un echilibru gândit să stimuleze consumatorii să returneze ambalajele fără a percepe acest act ca pe o creștere semnificativă a costului. Se preconizează că, în următorii 2-3 ani, dacă sistemul funcționează eficient, valoarea garanției ar putea fi ajustată.

România, ultima în lupta europeană împotriva deșeurilor

Potrivit studiului "Early Warning Report on the 2025 Recycling Targets for Municipal Waste and Packaging Waste" efectuat de Agenția Europeană de Mediu (EEA), citat de Asociația OIREP Ambalaje, există un risc semnificativ ca România să nu îndeplinească obiectivele de reciclare stabilite pentru 2025. Aceste obiective includ o rată de reciclare de 55% pentru deșeurile municipale solide și de 65% pentru deșeurile de ambalaje.

În prezent, România înregistrează o rată de reciclare de doar 13.7% pentru deșeurile municipale, situându-se cu 41.3% sub obiectivul pentru 2025, și de 57.9% pentru deșeurile de ambalaje, fiind cu 7.1% sub ținta stabilită.

Mai mult, există preocupări că România va eșua în a atinge și obiectivul pentru 2035, care prevede reducerea procentului de deșeuri municipale solide trimise la groapa de gunoi la 10% sau mai puțin. Cu o rată actuală de depozitare la groapa de gunoi de 74.3% în 2020, este necesară o deviere de cel puțin 64.3% a deșeurilor municipale de la depozitare pentru a îndeplini acest țel, iar tendința actuală de scădere a ratei de depozitare nu este clară.

Raportul evidențiază, de asemenea, că ratele de reciclare menționate se bazează pe metodele de calcul stabilite prin Decizia 2005/270/CE, înainte de introducerea Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/665 a Comisiei, care aduce noi criterii de calcul începând cu anul de referință 2020. O diferență majoră între aceste noi metode și regulile anterioare este că deșeurile de ambalaje respinse la reciclare nu sunt incluse în calculul ratelor de reciclare.

Chiar dacă s-a înregistrat o creștere a ratei de reciclare pentru deșeurile de ambalaje cu 3.1% și pentru deșeurile municipale cu 0.3% în ultimii cinci ani, aplicarea noilor criterii de calcul arată o scădere de 5% a ratelor de reciclare anterior raportate, rezultând într-o rată actuală de 8.7% pentru deșeurile municipale și 51.2% pentru deșeurile de ambalaje, ambele sub țintele stabilite. Deși, potrivit raportului EEA, România depășește țintele de reciclare pentru deșeurile de hârtie și carton, cu o rată de reciclare de 80%, și pentru deșeurile de lemn, cu o rată de 25.3%, acestea nu sunt suficiente pentru a compensa deficitul în atingerea obiectivelor generale.

Marile exporturi ale României în 2023. Cine a cumpărat bunuri românești de 44 de miliarde de euro
Marile exporturi ale României în 2023. Cine a cumpărat bunuri românești de 44 de miliarde de euro
România este un importator net de produse. Așa se traduce informația vehiculată în diferitele informări de presă ale autorităților despre balanța comercială – România importă mai...
În ce oraș se află singura pizzerie din România inclusă într-un prestigios top de profil european
În ce oraș se află singura pizzerie din România inclusă într-un prestigios top de profil european
Alex Gafițeanu a studiat domeniul neuroștiințelor în Marea Britanie și s-a întors acasă pentru a deschide o pizzerie micuță la parterul unui cămin studențesc din campusul Tudor...
#sistem garantie returnare, #SGR, #Ministerul Mediului, #reciclare plastic, #reciclare selectiva, #reciclare deseuri , #reciclare
  1. Marile exporturi ale României în 2023. Cine a cumpărat bunuri românești de 44 de miliarde de euro
  2. În ce oraș se află singura pizzerie din România inclusă într-un prestigios top de profil european
  3. Metoda revoluționară prin care cancerul poate fi detectat din timp. Care este rolul inteligenței artificiale
  4. S-au ieftinit din nou carburanții. Prețuri mai mici atât la benzină, cât și la motorină
  5. Se închide o fabrică importantă din industria alimentară. Concedierile anunțate de conducerea companiei
  6. Bucureștiul după alegeri. Ce rămâne din trenul metropolitan: "Ne punem bețe în roate singuri. Mobilitatea nu ține cont de astfel de granițe" VIDEO
  7. Furtul cablurilor de încărcare, încă un obstacol în calea popularității mașinilor electrice
  8. Portavionul special de pe care se pot lansa drone de orice tip se construiește în România
  9. 5 mituri comune despre întreținerea mașinilor. De ce ar putea fi costisitor să le crezi
  10. Primul tren modernizat de CFR ar putea circula toamna aceasta. Sorin Grindeanu: „Se poate mai repede și în condiții decente!”