A patra revolutie industriala a inceput. Noi unde suntem? Digitalizarea in administratia publica locala

Dezvoltare urbanistica haotica, PUZ neadaptat la realitatea locuitorilor din Sectorul 1, termene in Romania in medie de 260 de zile pentru obtinerea unor autorizatii de construire si lista ar putea continua.

Aceasta este realitatea pe care o vedem in Romania, in Bucuresti, in sectoare.

La capatul opus se anunta ca a Patra Revolutie Industriala incepe. Vrem orase smart, procese eficientizate prin digitalizare, vrem sa votam si sa ne obtinem toate documentele oficiale online, vrem sa fim ca Estonia sau Germania.

Realitati

Ne imaginam ca digitalizarea trebuie sa inceapa acum, sa se faca peste noapte si sa coste putin. Asta in contextul in care Romania se situeaza pe locul 27 din 28 in cadrul Uniunii Europene in ceea ce priveste Indicele economiei si societatii digitale (DESI) pentru 2019 al Comisiei Europene.

In realitate, digitalizarea administratiei publice va dura si va costa. Considerati-l costul trecerii in secolul XXI. Mai mult decat atat, digitalizarea nu va putea fi realizata peste tot in acelasi timp sau in acelasi ritm, motiv pentru care, la nivel de Romania, vor exista orase pioniere, modele de buna practica de urmat care vor putea seta standardele pentru digitalizarea administratiei publice locale.

Bucurestiul, actionand integrat cu sectoarele sale, are potentialul si resursele necesare sa faca pasul in secolul XXI si sa fie cel mai puternic hub de digitalizare al tarii noastre.

Sectorul 1 poate avea servicii de calitate si prin digitalizare, care sa reflecte bugetul si resursele reale de care dispune.

Vestea si mai buna?

Digitalizarea e un instrument care poate fi folosit pentru a solutiona nevoile noastre prioritare, spre exemplu: dezvoltare urbanistica si aprobarea unor PUG-uri si PUZ-uri in urma unor analize de baze de date interconectate, dar si lansarea unor sisteme mai eficiente de furnizare de autorizatii.

De unde sa incepem?

Cand vorbim de digitalizare ne gandim in general la aplicatii/platforme/sisteme care ajuta punctual la rezolvarea sau eficientizarea unor procese. Vorbim de orase smart, dar ne gandim la aplicatii sau platforme specifice pentru scopuri precum gestionarea iluminatului public sau semaforizare inteligenta sau plata taxelor online.

Acestea sunt o parte importanta a digitalizarii, dar sunt departe de a fi raspunsul complet.

Mai rar, insa, atingem subiectul unei structuri de baza care sa aiba rolul de a conecta bazele de date existente sau viitoare, structura pe care apoi se pot construi toate aceste aplicatii si platforme punctual gandite pentru anumite probleme, care, inca de la bun inceput, sa poata fi interconectate.

Digitalizarea in administratia publica locala porneste de la o baza solida fara de care nu poti construi nimic durabil. In administratia publica locala, pentru multe orase din toata lumea, dar si din Romania, baza digitalizarii este Sistemul Informational Geografic.

Cum folosim Sistemul Informational Geografic in serviciul cetatenilor?

Sistemul Informational Geografic (i.e. GIS) este, din punct de vedere vizual, o harta geografica a unitatii administrativ teritoriale, harta peste care se pot urca apoi baze de date care sa permita structurarea informatiei intr-un mod util, eficient in vederea luarii deciziilor din cadrul administratiei publice locale.

Mii de entitati din domeniul privat sau public din toata lumea folosesc deja GIS-ul pentru a crea harti care comunica, care sunt folosite apoi pentru analize, statistici sau gasirea unor solutii pentru problemele punctuale prezente la nivelul lor.

Printre acestea se numara deja administratii publice locale chiar din Romania: Oradea, Bihor sau Iasi deja folosesc GIS-ul pentru a facilita anumite servicii catre populatie.

In Iasi, GIS-ul este folosit, printre altele, la eliberarea titlurilor de proprietate, intocmirea proiectelor de hotarari pentru concesionari, inchirieri, schimburi de teren, intocmirea planurilor de situatie si a schitelor necesare pentru proiectare, verificarea situatiei juridice a terenurilor etc.

Implementarea GIS-ului are la baza o prima harta geografica peste care se tot adauga alte baze de date. Prima harta este compusa din datele tuturor proprietatilor din cadrul Bucurestiului/sectoarelor, in baza inregistrarii in cartea funciara.

Fara sa ai o imagine clara asupra terenurilor si imobilelor din Bucuresti sau sectoare, nu ai cum sa gestionezi resursele pentru dezvoltarea orasului. Fara date concrete si analize bazate pe informatii obiective, deciziile luate in cadrul administratiei publice sunt jocuri de noroc.

In Bucuresti sau in sectoarele acestuia, implementarea GIS-ului poate avea un impact major prin faptul ca va permite:

• Managementul traficului;
• Managementul finantelor publice;
• Managementul turistic;
• Emiterea online a numeroase tipuri de certificari;
• Managementul retelelor de utilitati publice;
• Managementul investitiilor etc.

In fapt, prin implementarea GIS-ului, Bucurestiul poate intra in secolul XXI.

Nu va fi usor, nu va fi ieftin, va presupune multa determinare si multa munca. Odata implementat se vor putea automatiza procese care acum dureaza luni de zile, precum emiterea de autorizatii de construire.

Tot prin GIS se poate asigura si transparenta fata de cetatenii care ar putea avea acces la acele date care nu sunt confidentiale si care pot fi asezate pe harti, pentru intelesul tuturor utilizatorilor.

Concluzii

In acest moment, traim intr-un oras si in sectoare acaparate de hotie si incompetenta. Digitalizarea ne poate elibera orasul inclusiv prin transparentizarea actiunilor administratiei locale.

Prin digitalizare Bucurestiul, impreuna cu sectoarele sale, are sansa sa ajunga in randul capitalelor europene.

Digitalizarea nu este raspunsul la toate problemele noastre, dar ne poate face sa ardem pasi importanti si sa marim ritmul prin care ne apropiem de un viitor mult mai bun. De asemenea, digitalizarea nu este un scop in sine, ci este necesara pentru a raspunde la acele nevoi ale locuitorilor orasului/sectorului care sunt prioritare si care pot fi solutionate mai rapid si mai eficient cu ajutorul ei.

Viitorul este digital, dar tine de liderii pe care noi ii alegem cum o sa ne raportam la acest viitor. Imi doresc un Sector 1 digitalizat, iar impreuna cu echipa mea voi voi determina ca acest obiectiv sa devina realitate.

Diana Buzoianu (presedintele filialei PLUS Sector 1) este avocat si expert IAPP privind protectia datelor. Vrea sa contribuie la construirea unui Bucuresti al viitorului, ajutand la implementarea viziunii unei capitale in care exista solutii tehnologice dedicate rezolvarii problemelor cu care se confrunta orasele contemporane (trafic, aglomeratie, poluare etc).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Citește și:

Corina Creţu, despre spitalele regionale: „Nu înţeleg de ce nu se lansează licitaţiile; Din punctul de vedere al Bruxelles-ului, tot ce se putea face s-a făcut”

Europarlamentarul Corina Creţu, fost comisar european, afirmă că, având în vedere că toate etapele care presupuneau implicarea autorităţilor europene în realizarea spitalelor regionale din...

Virgil Popescu: Nu punem nicio taxă pe soare. Cei de la USR şi AUR au trunchiat adevărul

Ministrul Energiei Virgil Popescu a transmis luni seară, 5 decembrie, că nu va fi introdusă ”nicio taxă”. ”Prin aşa zisa taxă, care de fapt nu există, cei de la USR şi AUR au...