Desi sustine ca vrea doar sa redea Gradinii Cismigiu farmecul de odihinoara, administratia Capitalei ia, totusi, in calcul pavarea unor spatii verzi, taierea a zeci de arbori, dar si cresterea numarului de magazine din parc.
Inca de la finele lunii iunie, Gabriela Firea le-a propus consilierilor generali sa adopte un proiect de hotarare pentru reamenajarea peisagistica a Gradinii Cismigiu.
In respectivul proiect de hotarare nu erau trecute, insa, date clare privind lucrari pe care Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) ar urma sa le faca in parc. Se mentiona, in schimb, doar ca reamenajarea - al carei scop era sa revitalizeze parcul si sa-i puna obiectivele in valoare - urma sa dureze 3 ani si sa coste cel mult 46.874.455 de lei (adica circa 10 milioane de euro).
Inca de la acel moment, mai multi consilieri generali din Opozitie au avertizat ca - desi in mod evident Gradina Cismigiu ar trebui reamenajata - modul in care vrea sa o faca Gabriela Firea ridica mari semne de intrebare, din mai multe motive.
Printre aceste motive, sustineau consilierii, se numara faptul ca primaria n-a pus in dezbatere publica documentatia in care erau descrise lucrarile necesare pentru reamenajarea parcului. Or - in conditiile in care Gradina Cismigiu este primul parc din Capitala si are valoare istorica - orice modificare i s-ar aduce ar trebui dezbatuta si analizata pe larg, mai sustineau consilierii.
In ciuda acestor avertismente, proiectul care pune bazele reamenajarii Gradinii Cismigiu a fost adoptat. In aceste conditii, intrebarea este: ce lucrari urmeaza sa se faca in Cismigiu? Iata ce sustin autoritatile, dar si ce evita sa spuna.
Gradina Cismigiu - intinsa pe 157.292 de metri patrati (din care mai bine de jumatate e spatiu verde) - apartine PMB si este in grija Administratiei Lacuri Parcuri Bucuresti (ALPAB).
Gandita inca din anii 1850 ca ornament al Capitalei, gradina a fost initial un spatiu prin care bucurestenii se puteau plimba pe carari umbrite pentru a observa, din diferite perspective, lucruri interesante.
Peisagistii celebri care s-au ocupat de realizarea gradinii - de la Karl Wilhelm Mayer (fostul director al Gradinilor Imperiale din Viena) la Friedrich Rebhun - au amenajat spatiul in asa fel incat ochiul vizitatorului sa fie placut surprins de combinatiile cromatice ale plantelor si de contrastul dintre texturile mobilierului si cele ale vegetatiei.
De asemenea, menit sa impresioneze a fost si modul in care au fost amplasate in parc elementele decorative, vizibile din anumite unghiuri.
De-a lungul timpului, gradina a fost extinsa si partial reamenajata. In documentul urmator puteti vedea cum arata ea astazi si din ce elemente este compusa:
Intrebarea e: ce parti din aceasta gradina de mari dimensiuni vrea administratia Capitalei sa reabiliteze? Intr-un raspuns formulat la solicitarea Ziare.com, ALPAB a mentionat ca "proiectul de reabilitare peisagistica vizeaza intregul parc, avand o abordare unitara".
In aceste conditii, am incercat sa aflam si ce lucrari urmeaza sa se desfasoare in Cismigiu. La aceasta intrebare, ALPAB n-a mai raspuns la fel de clar.
Mai exact, institutia ne-a transmis ca interventiile care ar urma sa se faca in parc sunt enumerate intr-o documentatie de avizare a lucrarilor de interventie (DALI).
Aceasta documentenatie - pe care, din informatiile noastre, a intocmit-o Compania Municipala de Dezvoltare Durabila SA - nu a fost, insa, niciodata facuta publica de administratia Firea. Asta, desi respectiva documentatie a fost intocmita cu bani publici si e de interes pentru toti bucurestenii!
Nici ALPAB nu ne-a pus documentatia la dispozitie, ci doar ne-a descris, in termeni foarte vagi, natura lucrarilor care ar urma sa se faca in parc pentru "protejarea/coservarea" elementelor "peisagere definitorii ale Gradinii Cismigiu".
Printre altele, ALPAB ne-a comunicat ca vrea sa consolideze ansambluri, sa reconditioneze alei si mobilier si sa revitalizeze vegetatia, astfel incat gradina sa isi recapete cat mai mult din farmecul initial.
Ceea ce institutia n-a mai mentionat, insa, este ca documentatia - pe care Ziare.com a obtinut-o pe surse - contine si o serie de lucrari controversate, care risca sa distruga identitatea celui mai vechi parc din Bucuresti. Iata cateva dintre ele.
Documentantia - pe care PMB refuza sa o faca publica - prevede ca traseul aleilor din Cismigiu n-ar trebui sa sufere modificari esentiale. Acestea ar trebui doar retrasate si refacute integral, din cauza ca sunt foarte uzate.
La finalul lucrarilor, aleile, pe care ar urma sa circule si masini, ar putea fi acoperite cu un strat de beton asfaltic sau de piatra bruta. In schimb, aleile destinate doar pietonilor ar trebui acoperite doar cu pietris sau cu dale pietonale. Pana aici, lucrurile nu par sa stea chiar atat de rau.
Problema este ca documentatia prevede si ca mare parte din spatiul verde de pe axul parcului ar urma sa fie pavat. De ce s-ar face una ca asta? N-am reusit sa intelegem, desi am citit intreaga documentatie.
Peisagistul Diana Culeasa a explicat, insa, pe larg, faptul ca pavarea respectivului spatiu este total neinspirata. Pe de o parte, pentru ca nu exista un motiv sa se puna piatra unde acum este spatiu verde. Si, apoi, din cauza ca respectivul pavaj va afecta grav teii plantati pe axul parcului, putandu-se ajunge pana la uscarea si prabusirea acestora.
De fapt - cu sau fara spatiu verde pavat - e posibil ca zeci de arbori sa dispara oricum din parc. Potrivit calculelor facute in baza documentatiei, reamenajarea peisagistica ar presupune inclusiv taiarea a 44 de arbori din mai multe zone ale parcului.
Pavarea spatiului central al parcului nu este, insa, singura lucrare controversata propusa prin documentatia pe care Ziare.com a obtinut-o. Iata si alte lucrari care ar putea ridica probleme.
Potrivit unei evaluari din cuprinsul DALI, in acest moment in parc exista 11 spatii comerciale, mai mari sau mai mici. Unele dintre acestea sunt inconjurate de tot soiul de anexe pentru depozitarea marfurilor si arata urat, afectand negativ aspectul gradinii.
Cel mai probabil, odata cu reamenajarea, unele dintre aceste spatii inestetice vor fi desfiintate. In schimb, se pare ca urmeaza sa se infiinteze multe altele.
Argumentul: intr-o alta plansa a documentatiei ajunse in posesia Ziare.com se arata ca, pe langa unele spatii comerciale existente (marcate cu mov in imaginea de mai jos), vor mai aparea inca 16, presarate prin parc (marcate cu galben pe plansa).
Care va fi scopul fiecaruia dintre aceste spatii? N-am reusit inca sa intelegem si nici autoritatile n-au clarificat problema. Tot ce se arata in documentatie este ca ele ar urma sa aiba un aspect unitar. Daca scopul lor este sa vanda produse traditionale, suveniruri, vata de zahar sau popcorn, n-am reusit sa aflam...
In documentatia obtinuta de Ziare.com se arata ca, la acest moment, in parc exista mai multe locuri de joaca si sport.
Administratia locala considera, insa, ca acestea nu sunt amenajate in asa fel incat sa puna in valoare potentialul parcului.
In consecinta, PMB propune "reorganizarea locului de joaca pentru copii si a zonei de sport intr-o unica pastila generoasa aflata pe latura de est a parcului, in apropierea intrarii din rondul Walter Maracineanu".
Ar fi o singura problema, sustine senatorul Vlad Alexandrescu (USR) . Anume: portiunea de est a parcului - in care administratia Firea vrea sa amenajeze locul de joaca - este ultima care pastreaza specificul care a fost imprimat locului de Karl Wilhelm Meyer, primul mare peisagist care s-a ocupat de gradina.
In aceste conditii, ar fi total nepotrivit ca zona sa fie modificata si acoperita cu tartan (covor antitrauma), in loc sa fie restaurata, considera Vlad Alexandrescu.
"Gradina Cismigiu este ansamblu istoric de categoria A. Din ceea ce am vazut pana acum - chiar daca exista avizul Directiei de Cultura a Municipiului Bucuresti - ceea ce se propune acolo incalca orice inseamna spiritul legii monumentelor istorice.
Lucrarile propuse acolo nu se raporteaza la istoricul acestei gradini. De altfel, din cate am putut vedea, intai s-a facut proiectul si apoi s-a intocmit studiul istoric. Or, Legea 422/2001 spune clar ca orice interventie asupra unui monument istoric se fundamenteaza pe un studiu istoric elaborat de un expert in patrimoniu atestat de Ministerul Culturii.
Fara acest studiul istoric nu poti stabili cum sa restaurezi si ce caracteristici disparute periodic ale gradinii poti readuce si ce altceva mai poti imbunatati.
Vom insista ca PMB sa faca proiectul public si dupa consultarea specialistilor si a societatii civile sa il modifice respectand valoarea de monument istoric a
Gradinii Cismigiu", a precizat pentru Ziare.com Roxana Wring.
De altfel, Roxana Wring a si depus o plangere prealabila prin care cere anularea hotararii de Consiliu General de adoptare a indicatorilor tehnico-economici ai proiectului de reamenajare peisagistica in varianta propusa de administratia Firea.
Pe de alta parte, senatorul Vlad Alexandrescu (USR), fost ministru al Culturii in Cabinetul Ciolos, sustine ca proiectul restaurarii Cismigiului - absolut necesar de altfel - ar trebui reluat de la zero.
"Consider ca am vazut destul din acest proiect. Este inacceptabil! Incalificabil demers! Iar pozitia justa in raport cu acest proiect este una singura: trebuie respins, din cauza ca transforma Gradina Cismigiu intr-un balci cu verdeata.
Se doreste o restaurare a acestei gradini? Bun! E nevoie de asa ceva! Dar hai sa pornim de la Carta de la Venetia (care stabileste principiile restaurarii monumentelor -n.red.)! A auzit administratia Capitalei despre Carta de la Venetia?
Pentru ca normal ar fi sa se porneasca de la planul genuin, de la intentia prima a celui care a creat gradina. Nu e firesc sa te apuci sa schimbi destinatii si trasee printr-o astfel de gradina! E nemaintalnit asa ceva!
In plus, deranjaaza si interesul acesta pentru comercial, cu o multime de spatii in care sa se vanda tot soiul de lucruri. Cismigiul nu e despre asa ceva!
Vrei sa faci ceva acolo? Poftim, rezolva problema porumbeilor care s-au inmultit si polueaza excesiv! Creeaza un pavilion in care sa prezinti istoria Cismigiului, care e parte din istoria Bucurestiului si a Romaniei.
Pentru Cismigiu s-au pastrat toate cartoanele lui Meyer si lui Rebhun. Sunt cutii intregi cu planurile originale, cu specii de copaci si plante decorative, cu schitele aleilor, cu traseele tevilor de apa, cu iluminatul public. Totul poate fi gasit, studiat si folosit! Asa ar trebui sa incepem un proiect pentru Cismigiu!", a declarat Vlad Alexandrescu pentru Ziare.com.
In urma presiunilor opiniei publice, PMB a respins acuzatiile privind mutilarea parcului. Ulterior, administratia Firea a infiintat un grup de lucru din care fac parte si peisagisti si care ar urma sa dezbata, pe larg, modul in care trebuie restaurat Parcul Cismigiu.
Ramane sa vedem daca primaria va tine cont de rezultatele acestor consultari sau va face lucrarile deja propuse, care ar putea altera identitatea celui mai vechi parc din Bucuresti.
Ce sa caute masinile in Cismigiu?!
... Vezi tot