Ancheta Ziare.com De ce raman bucurestenii in frig: Trei decenii de incompetenta pun pe butuci termoficarea construita de Ceausescu

Mii de bucuresteni risca sa ramana, in orice moment, in frig in propriile locuinte, din cauza ca sistemul de termoficare al Capitalei - inovator la momentul in care a fost construit - s-a degradat intr-atat incat crapa acum pe toate partile.

De vina sunt autoritatile, care, in ultimele trei decenii, fie n-au fost in stare, fie nu le-a pasat sa-l modernizeze sau macar sa il intretina.

Ziare.com va prezinta pe larg, incepand de astazi, situatia dezastruoasa in care a fost adus, in ultimii ani, cel mai mare sistem de termoficare din tara. Va vom relata si despre eforturile si riscurile pe care si le asuma oamenii care mentin termoficarea in functiune, dar si despre motivele pentru care nici astazi, desi am ajuns intr-un moment critic, nu se incepe reabilitarea sistemului mamut.

La inceputul anilor 1940, bucurestenii inca se mai incalzeau la sobe cu lemne si carbuni. Peste aproximativ un deceniu si jumatate - pe fondul industrializarii din perioada interbelica - au aparut si cateva zeci de centrale de cvartal (inca in functiune astazi) care se alimenteaza cu gaz si deservesc fiecare cateva cladiri.

Nevoia unui sistem de termoficare urias - cum e cel de astazi din Bucuresti - s-a simtit, insa, abia la inceputul anilor 1960, odata cu aparitia marilor platforme industriale ale orasului.

Incepand cu acea perioada, incalzirea devenise necesara atat pentru industrie, cat si pentru sutele de blocuri noi pe care statul le construia anual pentru a caza miile de muncitorii veniti in Capitala din intreaga tara.

Asa se face ca, la inceputul anilor 1960, Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE) a intocmit o prima schema de termoficare a Capitalei pe baza careia a inceput constructia intregului sistem.

Sistemul urias, construit in doar doua decenii

Un prim pas a fost modernizarea Centralei termoelectrice (CET) de la Grozavesti (care functiona deja de mai bine de 7 decenii) si transformarea ei in furnizor de agent termic al Capitalei. S-au construit si inaugurat apo: CET Grivita (1962), CET Titan (1963), CET Sud (1964) si alte 4 centrale. Ultima inaugurata, in anul 1987, a fost CET Progresul.

In paralel, s-a realizat o vasta retea de distributie alcatuita din 954 de kilometri de retea principala (conducta magistrala cu diametru mare, de pana la 1,2 metri) si 2.936 de kilometri de conducta din reteaua secundara. In plus, in aceeasi perioada s-au construit aproximativ 1.000 de puncte termice (un fel de minicentrale pentru prepararea apei calde care ajunge in calorifere si la robinet).

Per total, s-a reusit punerea in functiune a unui sistem urias, complex, care incalzeste Capitala de zeci de ani.

Cum functioneaza, de fapt, termoficarea Bucurestiului?

Cum se face ca tot acest sistem mamut de centrale si tevi livreaza in case si institutii atat caldura, cat si apa calda?

Totul incepe de la CET-uri, care livreaza pe magistrala tur (conducta groasa, cu diametru de pana la 1,2 metri) apa foarte fierbinte catre cele 1.000 de puncte termice. Ati crede ca aceasta apa ajunge in calorifere si la robinete? Ei bine, nu! De la punctele termice, apa respectiva se intoarce, pe magistrala de retur, direct la centrala care a livrat-o.

Ce rost are, deci, tot acest circuit? E foarte simplu. Apa fiarta de la CET este transportata pana la punctul termic doar ca sa treaca printr-un dispozitiv numit schimbator de caldura. In interiorul acestuia, apa de la CET o incalzeste pe cea care circula deja pe alte doua circuite separate ale retelei secundare de distributie: unul care duce spre caloriferele oamenilor si altul care alimenteaza locuintele cu apa calda menajera.

In niciun moment apa din cele 3 circuite nu se amesteca, in punctele termice.

Ca intregul sistem sa fie rentabil, specialistii au gandit CET-urile ca pe niste unitati care sa produca nu doar energie termica pentru bucuresteni, ci si energie electrica pe care sa o vanda. Sistemul poarta denumirea generala de productie de energie in co-generare. Ideea a fost una buna, iar tehnologia folosita a fost inovatoare pentru acea vreme.

Din pacate, autoritatile de dupa 1989 n-au inteles ca sistemul - oricat de performant ar fi - are nevoie de intretinere pentru a functiona. In consecinta, in ultimii 28 de ani s-au alocat bani pentru aproape orice in Romania, mai putin pentru intretinerea acestui sistem. Mai mult chiar, sistemul a fost si capusat cu tot soiul de contracte incheiate in conditii dubioase...

Cum a ajuns sistemul inovator construit de Ceausescu sa crape pe toate partile

Dupa Revolutie, autoritatile si-au impartit administrarea sistemului de termoficare al Capitalei. CET-urile au ajuns in grija unor companii administrate de autoritatile centrale, aflandu-se astazi in administrarea ELCEN (detinuta de Ministerul Energiei) . In schimb, reteaua de tevi a ramas la RADET (aflata in proprietatea Primariei Municipiului Bucuresti).

Din pacate, nici guvernelor care s-au perindat si nici autoritatilor locale nu le-a pasat de sistemul de termoficare al Capitalei.

Asa se face ca doua dintre CET-uri, adica cel din Pipera si cel din Titan, au fost dezafectate. Iar cele mai multe dintre cele aflate inca in functiune sunt obligate sa se descurce cu echipamente din anii 1960-1970.

Dupa cum a explicat pentru Ziare.com directorul Adrian Ecobescu de la CET Grozavesti, fara retehnologizare, multe echipamente nu vor mai putea functiona decat vreo cateva sute de ore. Asta inseamna ca vor putea acoperi necesarul acestei ierni si doar in parte pe cel al iernilor viitoare.

Practic, intr-o iarna geroasa, daca ar suferi avarii masive - situatie plauzibila, in conditiile in care lucreaza cu echipamente vechi - unele dintre CET-uri risca sa nu mai poata furniza suficienta energie termica pentru Capitala!

Intr-o situatie si mai complicata se afla RADET, nevoita sa transporte apa fierbinte pe care i-o livreaza ELCEN prin prin tevi vechi de peste jumatate de secol.

Administratorul special al RADET: Nu putem repara in doi ani ce trebuia facut in cateva decenii!

Potrivit unui raport din 2017 al PMB, din 954 de kilometri de conducta din reteaua primara, in ultimii ani s-au inlocuit mai putin de 90 de kilometri. In plus, din cei peste 2.900 de kilometri de retea secundara, s-au inlocuit doar vreo 15!

In aceste conditii, atat Gabriela Firea cat si administratorul special al RADET, Alexandru Burghiu, spun ca sunt nevoiti sa rezolve problemele pe care toate administratiile de pana acum le-au ignorat.

"Durata de viata a conductei magistrale este de 25 de ani. Cum stam noi acum? Au trecut, mai intai, cei 25 de ani. Apoi au mai trecut inca 28 de ani, iar teava e inca in uz. Da, avem inca in retea conducta din anii 1960! Si ne mai miram ca cedeaza?

Vad tot soiul de asa zisi specialisti care isi dau cu parerea privind administrarea Regiei. Ii intreb si eu: cine trebuia sa schimbe teava care si-a depasit de doua ori durata de viata si cand?

As vrea sa fie clar: in situatia de astazi nu s-a ajuns peste noapte. Si va explic de ce.

Gigacaloria (unitatea in care se masoara caldura livrata populatiei - n.red.) are un pret. Din acest pret, populatia plateste o mica parte, iar restul e subventionat de primarie.

Pe masura ce sistemul imbatraneste, cresc pierderile si costurile. Automat, gigacaloria se scumpeste. Eu n-am vazut fosti directori ai RADET care sa se duca la primarie, sa spuna acest lucru si sa ceara mai multi bani. S-a mers asa.

Era suficient un audit energetic pentru a arata ca pierderile sistemului - care astazi au ajuns la 28% - cresteau in permanenta. Dar primul astfel de audit l-am facut noi, in 2018.

In consecinta, fara audit si fara recunoasterea pierderilor, RADET a ajuns inca de acum multi ani sa incaseze mai putin decat cheltuia, de fapt, cu furnizarea serviciilor.

Nici acele subventii, mai mici decat trebuiau sa fie, nu s-au platit la timp. Asa ca, pana la urma, s-a acumulat acea datorie la ELCEN de 1,09 miliarde si am ajuns unde suntem astazi. Si RADET si ELCEN sunt in insolventa.

Si va intreb: putea administratia curenta, in cei doi ani care s-au scurs din 2016 incoace, sa faca ce nu s-a mai facut pana acum?", ne-a declarat Alexandru Burghiu.

Administratorul special al RADET mai spune ca s-au luat deja masuri pentru inceperea reabilitarii sistemului, din aceasta primavara.

"Am facut deja lucrari. Am folosit teava care era deja cumparata. Sigur, nici asta n-a fost usor. Prin sectoare s-au facut amenajari fara autorizatie - s-au pus panselute sau mai stiu eu ce - in spatii care trebuiau sa ramana libere pentru interventii. Si acum avem discutii si trebuie sa ducem munca de convingere cu administratiile de sector.

Mai stiti circuitul de Formula 1 facut in vremea lui Videanu? Pentru el s-au astupat toate gurile de aerisire, iar acum in acea zona teava se coace in subteran. Va trebui sa refacem totul, acolo.

Avem proiecte mari de investitii. La acest moment exista in bugetul Capitalei bani pentru inlocuirea a 64 de kilometri de magistrala, adica cea care in acest an ne-a creat probleme. E o investitie care va incepe in aceasta primavara.

Cu fonduri europene, printr-un proiect POIM, vrem sa atragem 176 de milioane de euro sa schimbam alti 212 kilometri de magistrala. Studiul de fezabilitate e in curs de finalizare si avem deja 39 dintre cele 43 de avize necesare.

In plus, lucram la un alt proiect care sa ne permita sa schimbam alte sute de kilometri de teava si sa rezolvam, practic, problema pentru jumatate din reteaua primara de distributie a agentului termic. Dar stiti cum se fac lucrurile in Romania, totul dureaza", a spus Alexandru Burghiu.

Din pacate, asa cum Ziare.com v-a relatat deja, si aceste proiecte sunt in pericol, din cauza ca autoritatile nu gasesc o cale de a rezolva problemele nascute din insolventa ELCEN si RADET.

Traian Basescu: Eu am pus bazele reabilitarii, dar ei n-au inteles ce trebuie facut

Unii dintre fostii primari ai Bucurestiului nu sunt de acord cu administratia Firea si spun ca, dimpotriva, ei au facut tot ce le-a stat in putinta pentru reabilitarea sistemului de termoficare.

Spre exemplu, Traian Basescu sustine ca, in mandatul sau, s-au facut pasi importanti pentru modernizarea termoficarii.

"In timpul mandatului meu s-a contractat un credit de la BEI si unul de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru schimbare de tevi. O sa ma intrebati de ce n-am insistat mai mult pe inlocuirea tevii. Va explic.

Ce nu inteleg oamenii care au venit dupa mine la Primarie este ca in timpul mandatului meu s-au intamplat doua lucruri fundamentale: cu un credit de la BEI am introdus contoare la nivelul scarilor de bloc si cu un credit elvetian am automatizat 755 de puncte termice din Bucuresti.

Asta a insemnat doua lucruri: pe de o parte, ca asociatia de proprietari putea stabili un program pentru furnizarea de agent termic, datorita contorizarii. Apoi, ca RADET nu mai putea baga pierderile de apa din retea in facturile oamenilor si trebuia sa si le asume. Ceea ce s-a si intamplat, repet, incepand cu mandatul meu.

Mi s-a parut normal sa incep cu rezolvarea acestei probleme a oamenilor si am avut grija ca RADET sa nu-i mai poata incarca la facturi.

Ce nu au inteles oamenii astia care au venit dupa mine la primarie este ca, pentru ca sistemul sa functioneze asa cum trebuie, trebuia investit masiv, inainte de toate din fonduri proprii, in inlocuirea tevii", a declarat pentru Ziare.com Traian Basescu.

Adrian Videanu, cel care i-a urmat lui Traian Basescu in functia de primar al Capitalei, ne-a transmis vineri ca, din motive personale, nu poate oferi momentan detalii privind activitatea legata de RADET in mandatul sau.

In plus, in ciuda insistentelor Ziare.com, nici Sorin Oprescu, cel care i-a urmat in functie lui Adriean Videanu, nu a putut fi contactat pentru a da detalii cu privire la masurile luate in pentru modernizarea retelei de distributie a agentului termic.

Din pacate, in timp ce oamenii politici se invinuiesc reciproc pentru situatia critica in care s-a ajuns, sistemul de termoficare continua sa se degradeze si sa crape pe toate partile. Numarul de avarii depaseste anual 3.500 si tot mai multi bucuresteni raman zile intregi in frig si fara apa calda. Iar solutiile viabile pentru rezolvarea problemelelor se lasa, inca, asteptate.

Despre eforturile uriase pe care le depun angajatii RADET si ELCEN pentru a reusi sa tina in functiune sistemul mamut de termoficare al Bucurestiului si despre riscurile pe care si le asuma acestia, in fiecare zi, va vom relata pe larg in materialul urmator.

Nicușor Dar îl provoacă pe Piedone la o dezbatere electorală. Răspunsul ironic al Primarului Capitalei după ce AUR l-a amenințat cu plângerea penală

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat joi, 25 aprilie, că aşteaptă de la contracandidatul său Cristian Popescu Piedone un răspuns în ce priveşte participarea la o dezbatere...

Ciolacu anunță că întrerupe orice comunicare cu Piedone: "Îi urez succes"

Marcel Ciolacu a tăiat orice cale de comunicare cu Cristian Popescu Piedone. Președintele PSD a declarat joi, 25 aprilie, că nu va mai exista niciun dialog și nicio ofertă pentru Piedone....