Cum s-a schimbat fata marilor orase din Romania in 2018. Nu vorbim de Bucuresti

In 2018, Timisoara a devenit primul oras cu transport public pe apa, iar Clujul a introdus, in premiera, transportul electric in comun. Dupa 2018 ramane si Podul Centenarului peste raul Crisul Repede din Oradea.

Timis

Timisoara a devenit primul oras din Romania cu transport public pe apa, dupa ce municipalitatea a achizitionat sapte vaporase care vor face curse pe Bega. Nu a fost usor sa se ajunga in acest moment, vaporasele fiind cumparate inca de acum doi ani, dar nu au putut fi folosite din cauza birocratiei.

Cele sapte ambarcatiuni au fost achizitionate de Primaria Timisoara cu aproximativ doua milioane de euro ca obligativitate in cadrul unui proiect european de sase milioane de euro.

Insa, dupa ce au achizitionat vaporasele, reprezentantii municipalitatii au constatat ca nu exista cadrul legal astfel incat acestea sa poata circula pe Bega. A fost nevoie de mai multe adrese, iar in final, in acest an, Guvernul a luat mai multe hotarari, printre care si infiintarea in subordinea Ministerului Transporturilor a unei regii de administrare a caii navigabile "Canalul Bega". Ulterior, MT a adoptat si regulamentul de navigare.

Dupa ce toti pasii necesari au fost parcusi pentru a intra in legalitate, pe 4 octombrie a fost inaugurat transportul public pe apa, la Timisoara. Astfel, orasul are cinci subsisteme de transport public in concept intermodal: autobuze/minibuze, troleibuze, tramvaie, biciclete si vaporase.

Ambarcatiunile au primit nume de inspiratie istorica, si anume Traian, Glad, Decebal, Burebista, Huniade, Savoya si Economu. Traseul de la statia Ardealul si pana la Uzina de Apa are 7,2 kilometri, iar o cursa este efectuata in aproximativ 50 - 55 de minute, biletul de calatorie fiind un leu.

Fiecare vaporas are o capacitate de 50 de locuri, iar pe timpul iernii, transportul pe apa este intrerupt.

Tot in judetul Timis, un cioban a demonstrat ca "omul sfinteste locul" si a schimbat fata comunei sale. In urma cu doi ani a fost ales primar al comunei Secas si in acest timp a reusit sa schimbe radical cele patru sate. Barbatul a fost votat de localnici, chiar daca nu a promis nimic in campania electorala.

Simion Pop a terminat doar liceul si este de meserie cioban, avand aproximativ o mie de animale.

"Nu am promis nimic, ca nu ma puteam baza pe nimic, fiind o situatie incerta. Cred ca promisiunea e mai rea ca datoria. Am obtinut cu 127 de voturi mai mult decat contracandidata mea", a declarat Simion Pop.

Primarul comunei Secas, care numara aproximativ 350 de localnici, din patru sate, a precizat ca in ultimii doi ani si-a dat interesul astfel incat sa-si faca treaba cat mai bine. Inainte de a ajunge primar, nicio strada din comuna nu era asfaltata, in zona nu este semnal pe telefonul mobil si nici Internet. Lucruri care se vor schimba in doar cateva luni.

"Avem 12 kilometri finalizati de drumuri agricole, am reabilitat scoala, grupurile sanitare din caminul cultural, exista un proiect in derulare, de 5,2 milioane de lei, pentru amenajarea strazilor din localitate.

Am asfaltat deja 800 de metri ai strazii care duce la cimitir, din bani locali. Restul urmeaza din PNDL, in primavara dam drumul la lucrari. Avem un proiect pentru extinderea retelei de apa de la Secas, se modernizeaza statia de pompare. Am adus fibra optica in localitate, ca nu am avut. Deocamdata, localnicii nu au Internet, doar la institutii este, dar urmeaza si la ei.

In zona nu este semnal pe nicio retea de telefonie mobila, doar pe alocuri. Acum am facut contract cu o firma de telefonie, care ne monteaza releu. Am pus la dispozitie terenul, s-au apucat oamenii de lucru, dupa sarbatori incepem cu toata puterea.

Inainte sa ajung eu primar nu era nimic asfaltat, nicio scoala facuta, pica tavanul in scoala, ploua. Nu s-a facut nimic inainte, nu a interesat pe nimeni, se obtineau fonduri mai usor, acum este foarte greu", a afirmat Simion Pop.

Primarul din Secas a declarat ca se implica atat de mult, pentru ca isi doreste sa faca "lucruri pentru comuna, sa stie lumea si de noi".

"Este foarte frumoasa zona in care ne aflam, la limita cu judetul Arad, pe dealurile Lipovei, dar nu este exploatata. Incercam sa repopulam zona. Acum se asfalteaza strazile din toate localitatile, se baga apa. Problema este ca nu sunt bani, bugetul este foarte mic. Din taxe si impozite strangem doar 270.000 lei pe an", a povestit Simion Pop.

Cluj

2018 a fost anul transportului electric la Cluj-Napoca. Primaria a dat tonul la nivel national in urma achizitiei a 11 autobuze din fonduri elvetiene, care au costat 500.000 de euro bucata.

Acestea sunt dotate cu aer conditionat, WI-FI, podea joasa pentru persoanele cu dizabilitati, camere video de supraveghere, sistem de contorizare a numarului de calatori care urca si coboara, softuri de eficientizare a traseelor.

Autonomia este cuprinsa intre 120 km si 200 de km dupa o incarcare completa. Proiectul mai include si 11 statii de incarcare lenta, care dureaza 6 ore, a autobuzelor electrice si 3 statii de incarcare rapida, care incarca bateriile cu 15% in 10 minute.

Se intampla in Romania si arata ca se poate. Cum a ajuns Clujul un oras viu, in care oamenii se gandesc cu optimism la viitor - Interviu

De asemenea, Primaria Cluj-Napoca a introdus in circulatie, tot in premiera nationala, primele trei autoturisme electrice pentru Politia Locala, la un cost de 34.000 de euro bucata, din care 11.500 de euro au constituit subventie din partea Fondului de Mediu.

Noile masini au o viteza maxima de 200 de km/ora si o autonomie la o incarcare de 200 de km in perioada de iarna si 350 de km pe perioada verii. Bateriile au o garantie de 5 ani sau 100.000 de km.

Acest trend orientat spre un transport nepoluant a recompensat Primaria Cluj-Napoca cu "Premiul pentru Eficienta energetica: Autobuze electrice in transportul public" oferit in cadrul manifetarii "Energynomics Awards" care a avut loc la Bucuresti.

Bihor

Primaria Oradea (foto) a bifat, la sfarsitul anului 2018, un nou proiect finantat din fonduri europene, si anume Podul Centenarului peste raul Crisul Repede, investitie care se ridica la 3,3 milioane de euro.

Lucrarile la podul care are o lungime de 80 de metri au inceput in luna ianuarie si s-au incheiat in decembrie, inainte de termen.

Podul are o latime de 18 metri, cu doua sensuri de circulatie, si cu trotuare de 3 metri, pentru pietoni si biciclisti.

Podul Centenarului face parte dintr-un pachet de cinci proiecte care se realizeaza in zona centrala a orasului, cu o valoare totala de 15 milioane de euro, finantarea fiind asigurata din fonduri europene.

Satu Mare

Comuna Petresti, judetul Satu Mare, o localitate svabeasca, s-a transformat total in urma investitiilor finantate din fonduri europene, singura solutie la indemana dupa ce mai mult de jumatate din localnici au emigrat.

Primaria a refacut in ultimii ani intreaga infrastructura a retelei de apa potabila si canalizare, si a finalizat proiecte de construire a unei scoli noi si a unui camin de batrani, a unei zone de agrement cu sala de bowling, lac de pescuit si scena in aer liber.

In acest an, Primaria Petresti a derulat proiectul de asfaltare a drumurilor din localitate tot cu bani europeni, estimat la 1,5 milioane de euro.

In total, investitiile din bani europeni s-au ridicat la 7-8 milioane de euro.

Primaria a demarat si constructia unui parc industrial care ocupa o suprafata de 11 hectare, cu un partener din Ungaria, care ofera facilitati investitorilor pentru crearea de locuri de munca. Parcul dispune de infrastructura necesara unei asemenea investitii - drumuri asfaltate, apa potabila, apa industriala, canalizare, iluminat public.

Consiliul Judetean Satu Mare a apreciat realizarile din Petresti si a premiat in ultimii trei ani comuna ca fiind cea mai curata si bine gospodarita din judet, cu cate 10.000 de euro dar si cu un autoturism.

Bistrita-Nasaud

Judetul Bistrita-Nasaud a reusit, datorita fondurilor europene, sa se claseze pe locuri fruntase in tara la atragerea de finantari. Pentru ca a functionat principiul "primul venit primul servit", Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud, cu sprijinul a zece elevi de la Colegiul National Petru Rares din Beclean, care fac parte din echipa de robotica, au reusit sa introduca toate datele si documentele pentru accesarea fondurilor europene pe o platforma in timp record, imediat dupa deschiderea liniilor de finantare si in acest fel autoritatile judetene au reusit sa obtina aprobarea celor cinci proiecte si alocarea unei sume de 105 milioane din cele 165 disponibile.

Banii vor fi folositi pentru modernizarea a 31 de sectoare de drum care totalizeaza 242 de kilometri.

Pana la inceptul lunii octombrie doar prin Programul Operational Regional au fost incheiate contracte pentru 190 de milioane de euro cu autoritatile din judet, dintre care 170 de milioane de euro este valoarea contractelor al caror beneficiar este Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud.

Suceava

Doua proiecte de o importanta deosebita au fost demarate la Suceava anul acesta - extinderea aeroportului si construirea centurii ocolitoare.

Consiliul Judetean a semnat in octombrie contractul pentru proiectarea si executia lucrarilor de extindere a terminalului de pasageri la Aeroportul "Stefan cel Mare" din Suceava, ce va permite cresterea la circa 560.000 de pasageri procesati anual, cu minim 340 de pasageri la ore de varf.

Contractul, in valoare de peste 12,5 milioane de lei, trebuie finalizat in 15 luni si el prevede extinderea cladirii existente, ce va cuprinde cele doua zone, de plecari si de sosiri pentru curse externe si aici vor fi procesati 170 de pasageri pe ora.

De asemenea, centura Sucevei este un alt proiect demarat anul acesta la Suceava, pretul acesteia concurand cu cel mai mare proiect de infrastructura care va fi implementat in Transilvania pe noul exercitiu financiar european.

Valoarea investitiei la centura de ocolire care are doar 12,4 kilometri este de 87,7 milioane de euro. Drumul va avea doua benzi, 16 poduri si 48 de podete. La vecinii de peste munte, in Bistrita-Nasaud, se implementeaza deja primul proiect cu finantare europeana semnat Programul Operational Regional 2014-2020 in Romania.

Drumul, denumit "Poarta Transilvaniei", are 50 de kilometri lungime, modernizarea lui va costa 38 de milioande de euro si el va lega cele mai importante zone turistice din judet.

Vor fi amenajate si 256 de poduri, 250 de podete, 12 kilometri de piste de biciclete si peste 26.000 mp de ziuduri de sprijin.

Botosani

La Botosani, dupa mai bine de zece ani, se apropie de finalizare cel mai ambitios proiect abordat de autoritatile locale - parcul de agrement de la Cornisa, o zona de distractie de 48 de hectare si care a costat 80 de milioane de lei.

Pe final de an au inceput testarea instalatiilor montate in parc - patinoarul, piscina interioara, sauna finlandeza uscata, sauna cu aromaterapie, sauna umeda, sauna cu sare, hamam, grota cu zapada, dusurile emotionale si bazinul de hidromasaj, dar deocamdata Parcul Regional de Agrement Turistic si Sportiv Cornisa nu este dechis publicului larg pana cand nu se vor obtine avizele necesare functionarii.

Ideea parcului a pornit in 2007, insa lucrarile au demarat abia in 2013, autoritatile vrand sa faca cel mai mare parc de agrement din Moldova cu piscine, zona de tobogane, rau de river-rafting sau patinoare, terenuri de sport, cu alei pentru promenada, piste speciale pentru biciclete si spatii de joaca.

Prahova

Tot cu transportul public se lauda si o comuna din judetul Prahova. Localnicii din comuna Brazi, una dintre cele mai bogate localitati din tara, au scapat de frig sau de canicula in timp ce asteapta microbuzul, dupa ce autoritatile au montat, in 2018, mai multe statii de autobuz care sunt prevazute cu aer conditionat si calorifer.

Statiile sunt dupa modelul celor din Dubai, au si harta, si monitor.

Cele 11 statii ultramoderne au costat 100.000 de euro.

Singura problema ar fi aceea ca, desi au statii ca-n Dubai, calatorii se plang de calitatea mijloacelor de transport.

Constanta

Tot cu transportul in comun se lauda si Constanta. Primaria a continuat si in 2018 investitiile pe care le-a inceput anul trecut in reabilitarea si resistematizarea carosabilului si a trotuarelor, dar cei mai multi bani, aproximativ 100 de milioane de lei, ii plateste pentru achizitia a 104 autobuze noi.

Contractul de furnizare a celor 104 autobuze urbane a fost semnat in vara, cu o societate din Turcia, care a castigat o licitatie internationala in cadrul proiectului Smart Transport Public Constanta, iar achizitia se face in baza unui imprumut contractat de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, in valoare de 100 de milioane de lei.

O parte dintre aceste autobuze au ajuns la Constanta, in posesia societatii de transport, dar nu au intrat inca in trafic.

Autobuzele au acces facil prin sistemul cu podea coborata si rampe pentru persoanele cu dizabilitati, sisteme de climatizare si dispersie odorizant, camere de luat vederi si sistem 3D cu camere video pentru numararea pasagerilor, sistem destinat incarcarii dispozitivelor mobile USB Charge 5V-1A.

Conform reprezentantilor Primariei, acesta este doar inceputul modernizarii bazei de transport in comun, intrucat, in parteneriat cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice si cu Administratia Fondului de Mediu, institutia a aplicat si pentru achizitia a 68 de autobuze electrice.

Intre alte obiective majore ale Primariei Constanta, din 2018, s-au aflat modernizarea pasajului rutier Cumpenei, reabilitarea si resistematizarea carosabilului si a trotuarelor de pe principalele bulevarde ale orasului, finalizarea obiectivului "Reabilitare si amenajare Parc arheologic", lucrari de amenajare si reamenajare a locurilor de joaca, renovarea si modernizarea tuturor celor 14 cabinete medicale stomatologice din reteaua de medicina scolara.

Un alt obiectiv anuntat inca de la inceputul anului, dar realizat abia la mijlocul lunii decembrie a fost semnarea contractului privind construirea unei sali de sport polivalente, de 5.000 de locuri.

Contractul a fost incheiat intre Compania Nationala de Investitii si castigatorul licitatiei.

Sala de sport va avea terenuri de baschet, de volei si de handbal, pe trei niveluri, cu un total de 18.500 de mp, cinci mii de locuri, magazine sportive, dotari moderne, peste 700 de locuri de parcare si multe spatii verzi, iar lucrarile ar trebui sa fie gata in maximum trei ani. Valoarea contractului de finantare este de 67.913.330,34 lei.

Brasov

La Brasov, a fost inaugurat corpul vechi al Spitalului de Obstetrica si Ginecologie "A. I. Sbarcea", dupa ce a fost reabilitat printr-o investitie de aproape 30 de milioane de lei.

Lucrarile au durat trei ani si au insemnnat consolidarea cladirii construite in 1911, reabilitarea instalatiilor, dar si recompartimentare si modernizare in interior. Au fost amenajate sase sali de operatie complet utilate, noua sali de nastere individuale si o sectie de Terapie Intensiva, iar saloanele au fost transformate in rezerve cu doua - trei paturi cu grupuri sanitare proprii.

Investitia a fost finantata prin acordul de imprumut al Guvernului de la Banca Europeana de Investitii.

Acum, Consiliul Judetean Brasov, in subordinea caruia se afla unitatea sanitara, vrea sa inceapa un proiect de eficientizare energetica si modernizare a noului corp.

In ceea ce priveste alte doua lucrari de anvergura, Aeroportul International Brasov-Ghimbav si Spitalul Regional Brasov, si acestea au mai facut niste pasi in 2018, dar nu se apropie de finalizare.

Pentru aeroport, a fost lansata recent licitatia de aproape 136 de milioane de lei pentru constructia terminalului aeroportului. Durata proiectului este de 11 luni, de la semnarea contractului, dintre care opt luni de lucrari efective.

Licitatia a fost lansata dupa ce documentatia de licitatie pentru construirea terminalului Aeroportului International Brasov - Ghimbav (AIBG) a fost avizata de Autoritatea Nationala de Achizitii Publice, care o respinsese in doua randuri. Avizul de la ANAP a dat unda verde CJ Brasov sa desfasoare procedurile de achizitie pentru realizarea terminalului. Data de deschidere a ofertelor este 28 ianuarie 2018.

Conform caietului de sarcini, dupa semnarea contractului firma castigatoare va avea la dispozitie 3 luni pentru activitatile de proiectare si 8 luni pentru executia lucrarilor de constructie.

CJ a primit si avizul de principiu de la Autoritatea Aeronautica Civila Romana pentru Master Planul Aeroportului, ceea ce inseamna ca toate caracteristicile viitorului aeroport sunt clar definite in conformitate cu cerintele AACR.

Lucrarile scoase acum la licitatie sunt doar o parte din cele care sunt necesare pentru aeroport, ce ar urma sa coste peste 57 milioane euro. Cum Consiliul Judetean nu dispune de suma necesara pentru a acoperi integral investitia, urmeaza sa fie gasita si o sursa de finantare. De-a lungul timpului s-au mai luat in calcul si variantele parteneriatului public-privat.

In ceea ce priveste spitalul regional, acesta a ajuns la faza semnarii ordinului privind structura viitoarei unitati medicale, pentru care exista deja un teren de 11,45 ha, preluat in proprietatea publica a municipiului Brasov de la Institutul Cartofului, printr-o lege aprobata in Parlament.

Noua unitate medicala ar urma sa aiba 849 de paturi pentru spitalizare continua si 64 pentru spitalizare de zi si va cuprinde toate specialitatile medicale importante. Deocamdata, insa, nu se stie cu ce fonduri va fi realizata investitia, municipalitatea luand in calcul inclusiv parteneriatul public-privat.

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...

Ciolacu nu-l lasă pe Robert Negoiță să intre în cursa pentru Capitală: "E candidat la Sectorul 3 și lucrurile așa vor rămâne"

Premierul Marcel Ciolacu a declarat vineri, 19 aprilie, că a discutat cu liderul PNL, Nicolae Ciucă, şi au ajuns la concluzia că Robert Negoiţă este un candidat foarte bun al alianţei PSD -...