Miracolul estonian vs coruptia si lehamitea romaneasca: De ce ei au reusit si noi nu suntem in stare? Interviu

Sambata, 20 Octombrie 2018, ora 17:00
34125 citiri
Miracolul estonian vs coruptia si lehamitea romaneasca: De ce ei au reusit si noi nu suntem in stare? Interviu

Estonia si Romania. Doua tari iesite aproape simultan din comunism, doua tari aflate astazi la extreme in clasamentul digitalizarii. Explicatiile sunt dureros de simple: competenta vs coruptie, vointa politica vs nepasare si cinism.

"Sunt doar 3 lucruri pe care nu le poti face online in Estonia: sa te casatoresti, sa divortezi sau sa cumperi o proprietate. Poti vota, infiinta o firma sau plati orice taxa catre stat", a scris pe Facebook zilele trecute Cornel Zainea, inginer IT si deputat USR.

Cu mai putini locuitori decat Bucurestiul (circa 1,3 milioane), Estonia a redevenit independenta in 1991, dupa prabusirea URSS, iar in 2004 a aderat la UE si la NATO. Ritmul intens al informatizarii serviciilor publice si consecventa politica au condus la decizia ca Agentia Uniunii Europene pentru sisteme IT pe scara larga si Centrul Cooperativ de Excelenta in Apararea Cibernetica al NATO sa fie amplasate in aceasta mica tara baltica, in care a fost scris si software-ul Skype, utilizat gratuit de sute de milioane de utilizatori.

"Estonia a pus mare pret pe competenta, au pus specialisti in functiile cheie. (...) Daca dureaza doar 18 minute sa deschizi o companie europeana in Estonia, de ce ai pierde o luna la cozi in Romania?", spune Cornel Zainea intr-un interviu acordat Ziare.com, in care ne relateza povestea de succes a micii Estonii si enumera motivele pentru care Romania inca se zbate in mocirla coruptiei si birocratiei.

Povestiti-ne mai intai cum a ajuns Estonia sa fie una dintre cele mai digitalizate tari din lume. Cand a inceput procesul si ce pasi s-au facut?

Digitalizarea Estoniei a inceput in anul 2000, mai intai cu lucruri simple, cum ar fi plata amenzilor sau a impozitelor. Apoi au continuat sa dezvolte sisteme din ce in ce mai complexe, cum ar fi inregistrarea unei firme doar prin intermediul Internetului sau votul online. Ei au inteles ca bazele de date ale tuturor institutiilor trebuie interconectate.

Legislatia a fost adaptata corespunzator. De exemplu, o lege adoptata in 2000 a obligat toate agentiile guvernamentale sa accepte semnaturile digitale impreuna cu cele obisnuite, iar acum nicio institutie nu poate solicita o versiune pe hartie a unui document.

A fost nevoie, bineinteles, si de educarea populatiei. Estonia a lansat primele programe de educatie digitala inca din 2002. Azi, 88% din populatie foloseste Internetul in mod regulat pentru accesarea serviciilor publice. Acest lucru a insemnat si ca ministerele, politia, serviciile de asistenta sociala au fost "fortate" sa comunice, sa se eficientizeze.

Un rol foarte important l-a avut si schimbarea filosofiei, redefinirea "Serviciului public": cetatenii si firmele au statut de "clienti", iar institutiile publice sunt acolo ca sa-i serveasca.

Cat de importante au fost vointa politica si mentinerea unei linii coerente de-a lungul anilor?

Vointa politica este cel mai important factor care poate produce o schimbare. Politicienii lor au inteles ca, dupa comunism, oamenii sunt satui de stat la cozi. Ei au avut curajul sa-si asume aceasta schimbare, debirocratizarea intregului sistem de stat, cu tot ce presupune asta.

Noua generatie de politicieni a jucat si ea un rol important - tinerii din politica fiind mai receptivi la idei si tendinte noi. La inceputul anilor 1990, varsta medie a membrilor guvernului estonian era de 35 de ani. In anii 2000, mai mult de jumatate dintre angajatii de la stat aveau sub 40 de ani.

De exemplu, Taavi Kotka, fostul CIO al Ministerului Comunicatiilor, cunoscut si ca "Ministrul IT", avea doar 33 de ani cand a fost numit in functie.

Estonia a pus mare pret pe competenta, au pus specialisti in functiile cheie. Inainte de a lucra in Guvern, Taavi Kotka a fost timp de 7 ani CEO-ul uneia dintre cele mai mari companii de IT din zona baltica.

Care sunt avantajele acestei digitalizari in masa, pentru cetateni si pentru societate in general? Cum arata raportul costuri / beneficii?

Toata aceasta digitalizare creste calitatea vietii locuitorilor si aduce bunastare. Oamenii nu mai pierd timp la cozi, sunt mai productivi si au mai mult timp pentru familiile lor. Statul are cheltuieli mai mici, estimandu-se o economie de 2% din PIB.

Sistemul de taxare este mult eficientizat. Peste 96% din impozite sunt platite online, astfel scade evaziunea fiscala si creste rata de colectare. In plus, veniturile la buget cresc datorita firmelor straine care aleg sa aiba rezidenta aici si, evident, sa plateasca taxe catre statul estonian. Datorita conceptului revolutionar de e-residency, care permite oricarui strain sa-si deschida o firma in Estonia, in acest moment au atras 35.000 de e-rezidenti din 161 de tari. Daca dureaza doar 18 minute sa deschizi o companie europeana in Estonia, de ce ai pierde o luna la cozi in Romania?

Azi, Estonia cheltuieste anual aproximativ 62 milioane de euro pentru construirea noii societati digitale, o suma deloc mare daca o raportam la beneficii. Pe de alta parte, digitalizarea a dus la cresterea satisfactiei populatiei fata de serviciile publice. In 2012, in Estonia, gradul de satisfactie era de 67% pentru persoane fizice si 76% pentru companii.

Pornind de la digitalizarea guvernarii, intregul sistem privat se digitalizeaza. Serviciile de sanatate si sociale se imbunatatesc, sunt personalizate si preventive, furnizate chiar si in comunitati izolate sau greu accesibile. Instituirea guvernarii participative si implicarea populatiei in crearea de noi servicii duce la degrevarea statului de cheltuieli birocratice. S-a constatat o dezvoltare a voluntariatului si a initiativelor sociale, ceea ce a condus la aparitia democratiei digitale.

Nu in ultimul rand, digitalizarea a dus la cresterea vizibilitatii si notorietatii Estoniei ca expert in e-governance.

Acum sa ne uitam si la Romania. Noi la ce nivel suntem?

Nivelul de digitalizare a Romaniei este cel mai lent din Uniunea Europeana. Conform raportului Comisiei Europene din 2017, Romania se afla pe ultimul loc din UE cu un scor total de 33,21%.

Indicele DESi (Digital Economy and Society Index) masoara:

  • conectivitatea - acoperire, viteza, costuri (locul 22 din 28);
  • capitalul uman - procent de utilizatori de Internet, competente IT de baza, angajati in domeniu (ultimul loc)
  • modul de utilizare a Internetului - informare, relaxare, servicii bancare, cumparaturi, retele sociale (ultimul loc);
  • integrarea tehnologiei digitale - schimb de informatii intre firme, facturi electronice, servicii de cloud, magazine online (ultimul loc);
  • servicii publice digitale - 6% din utilizatorii de Internet acceseaza solutii de e-guvernare, doar 63% dintre datele publicate de Guvern sunt online.

Noi de ce am ramas atat de mult in urma? Nu avem specialisti in IT, nu avem banii necesari, exista interese obscure de a mentine actuala stare de fapt (un aparat birocratic imens, cumparat si apoi tinut captiv pentru voturi de catre partide etc.)?

Principalul motiv este coruptia. In orice domeniu ne-am uita, gasim dovezi de coruptie. De exemplu, in Sanatate: desi pe hartie s-au alocat bani pentru digitalizare si modernizare, sistemele nu sunt functionale sau nu sunt intretinute, pentru ca banii au fost deturnati. Curtea de Conturi a descoperit in repetate randuri nereguli la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Doi fosti presedinti ai CNAS si sase directori au fost pusi sub acuzare de DNA pentru ca au favorizat cumpararea la preturi supraevaluate a serviciilor de asistenta tehnica pentru informatizarea institutiei.

In Educatie avem contracte pentru informatizarea sistemului invatamantului anchetate de DNA, avem celebrul caz Microsoft, cu spagi uriase pentru reinnoirea de licente. Alt exemplu: Curtea de Conturi a descoperit in urma unui audit financiar la Ministerul Comunicatiilor studii de 26 de milioane de euro ce zaceau nefolosite. Campania USR "Fara Penali in Functii Publice" vine ca o reactie la efectele coruptiei la toate nivelurile.

Alte motive tin de nepasare si de cinism. Politicienii de la putere sunt preocupati sa-i tina pe oameni fara nevoile de baza, pentru a le face aceleasi recurente promisiuni in fiecare campanie electorala. Nu vor sa evoluam pentru ca oamenii informati si educati ii incurca.

Politicienii sunt decuplati total de nevoile cetatenilor, ei nu stau niciodata la coada si, prin urmare, nu inteleg prin ce trec acestia. Pe de alta parte, daca vorbim de digitalizarea guvernarii, asta ar insemna reducerea numarului de angajati din sistemul de stat, ceea ce poate duce la pierdere de voturi.

Nu in ultimul rand, nu stim sa ne valorificam specialistii, care pleaca in strainatate pe salarii mai bune, pentru conditii de trai mai bune. Avem angajati competenti in companii de renume mondial, cum ar fi Microsoft, Google, Amazon, Bitdefender. Ei pot contribui la digitalizarea Romaniei, doar sa li se acorde aceasta sansa.

Pentru ca ati mentionat Sanatatea, puteti sa ne explicati de ce pica sistemul de carduri atat de des?

Nu avem specialisti implicati care sa poata gestiona sistemul. Functiile bine platite nu se ocupa in urma unor evaluari serioase ale oamenilor, ci sunt transformate in sinecuri pentru celebra triada Pile, Cunostinte, Relatii.

Contractele de administrare si gestiune se dau cu dedicatie pentru a umple buzunarele cui trebuie, la fel cum se intampla si cu alte sisteme in care au fost multi bani investiti degeaba.

Astfel, tentativele de digitalizare sunt deturnate de la scopul lor, tot ce se face trebuie sa asigure un profit clandestin.

Ce pasi ar trebui sa facem si noi pentru a informatiza principalele domenii de activitate? Am putea folosi bani europeni?

Putem invata foarte multe din modelul estonian prezentat mai sus. In primul rand, avem nevoie de o clasa politica receptiva la aceasta nevoie si care sa actioneze in consecinta. Apoi, trebuie urmati exact pasii facuti si de Estonia: construirea unui cadru legislativ, a infrastructurii necesare, concomitent cu reformarea administratiei publice.

Sunt convins ca multi dintre expertii IT plecati in afara s-ar intoarce in Romania pentru a contribui la acest proiect. Banii europeni ne pot ajuta la construirea infrastructurii. Un mugure al schimbarii a fost creat in 2016 prin GovIT Hub, un program de voluntariat ce isi dorea exact debirocratizarea si informatizarea institutiilor, el va trebui reactivat. USR si Ro100 au creat platforma comisiadetaiathartii.ro pentru debirocratizarea institutiilor publice.

Ce am avea de castigat daca am urma si noi modelul estonian?

Digitalizarea ne poate ajuta sa castigam timp, cea mai importanta resursa. Foarte putina lume vorbeste despre calitatea vietii in Romania, despre faptul ca statul la coada ne taie din timpul de dezvoltare personala sau din cel petrecut cu familia.

Am fi mai productivi: de ce sa pierdem doua ore in trafic pentru o factura pe care o putem plati in cinci minute de pe telefon?

Digitalizarea poate reduce impactul negativ asupra mediului, un alt domeniu pe care il consider foarte important. Un drum in minus inseamna mai putina poluare, cateva foi printate in minus inseamna mai putini copaci taiati.

Romanii trebuie sa constientizeze ca digitalizarea ne poate face pe toti mai fericiti.

Citeste si:
Marcel Ciolacu, despre Laura Vicol, avocata interlopilor ajunsă șefa Comisiei Juridice: „Avem darul de a judeca oamenii imediat”
Marcel Ciolacu, despre Laura Vicol, avocata interlopilor ajunsă șefa Comisiei Juridice: „Avem darul de a judeca oamenii imediat”
Președintele PSD și al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a declarat într-o emisiune la TVR că ca discuta în partid situația Laurei Vicol, avocata interlopilor ajunsă șefa Comisiei...
Nicușor Dan acuzat că nu a solicitat subvenționarea gigacaloriei pentru București. Ministrul Finanțelor: ”Face meciuri, ping-pong pe Facebook”
Nicușor Dan acuzat că nu a solicitat subvenționarea gigacaloriei pentru București. Ministrul Finanțelor: ”Face meciuri, ping-pong pe Facebook”
Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a declarat, marţi seară, 30 noiembrie, că nu a făcut nicio solicitare din partea primarului general Nicușor Dan privind subvenţia la gigacalorie....
Comentarii
Doresc disparitia PSD
rank 5
Estonienii pot fiind o populatie alba,ce are cultul muncii bine....
Hastalavista
rank 5