Parcul IOR ar putea fi sufocat de blocuri, in urmatorii ani. Iata cum poate fi salvata una dintre putinele zone verzi ale Capitalei

Luni, 04 Februarie 2019, ora 13:24
17078 citiri
Parcul IOR ar putea fi sufocat de blocuri, in urmatorii ani. Iata cum poate fi salvata una dintre putinele zone verzi ale Capitalei
Foto: Arhiva Wikipedia

In loc sa protejeze putinele spatii verzi ale Capitalei, autoritatile locale iau decizii care risca sa grabeasca betonarea lor. Asa se face ca, in curand, pe o suprafata insemnata din parcul IOR (Alexandru Ioan Cuza) - unul dintre cele mai mari din Bucuresti - vegetatia ar putea lasa loc unor blocuri sau unui complex comercial. Iata cum s-a ajuns intr-o astfel de situatie si ce s-ar mai putea face pentru salvarea spatiului verde.

In mod normal, autoritatile locale nu stabilesc dupa bunul plac ce si unde se poate construi, in oras. Astfel de decizii se iau doar tinand cont de ceea ce permit documentele de urbanism, cum ar fi Planul Urbanistic General (PUG) al Capitalei, ale carui prevederi sunt completate de Planuri Urbanistice Zonale (PUZ) . Cu alte cuvinte, PUG stabileste norme generale de urbanism, iar PUZ-urile detaliaza modul in care acestea pot fi aplicate, in functie de caracteristicile fiecarei zone din Bucuresti.

Atat PUG, cat si PUZ-urile sunt intocmite de arhitecti si adoptate, apoi, prin vot, de administratia locala a Bucurestiului. De regula, un PUG se adopta rar (cel in vigoare fiind adoptat acum 18 ani) . In schimb, PUZ-urile se pot adopta ceva mai des, astfel incat autoritatile sa poata modifica structura unei zone, in functie de nevoile cetatenilor.

Spre exemplu, intr-o capitala in care fiecarui locuitor ii sunt alocati aproape 500 de metri patrati de spatiu verde, cum e Vilnius, ar fi de inteles ca, din cand in cand, autoritatile sa mai dea derogari pentru ridicarea unor constructii chiar si in mijlocul naturii. In schimb, in orase ca Bucurestiul - unde un locuitor n-are la dispozitie mai mult de 23 de metri patrati de verdeata, potrivit unui studiu al Centrului Ecopolis - ne-am astepta ca municipalitatea sa faca totul pentru a proteja aceste spatii, de care depind, pana la urma, atat sanatatea, cat si confortul cetateanului. Din pacate, lucrurile nu stau nici pe departe asa.

Cat spatiu verde au la dispozitie bucurestenii, comparativ cu alti europeni. Foto: Sinteza unei cercetari comparative efectuate de Ecopolis

Spre exemplu, in luna august 2018, Primaria Sectorului 3 a intocmit si lansat in dezbatere publica un nou proiect de PUZ, care a fost adoptat pe 31 ianuarie a.c., de Consiliul General al Municipiului Bucuresti. Inca de la inceput, documentul a ridicat mari semne de intrebare si a starnit revolta multor bucuresteni, in conditiile in care stabilea ca se pot construi cladiri cu amprenta mare la sol inclusiv pe spatii verzi pe care locuitorii Capitalei le frecventeaza si le apreciaza. Printre aceste spatii se numara si o suprafata de 12 hecatre din fostul parc IOR, actualmente Alexandru Ioan Cuza. Iata de ce s-a ajuns aici.

Pe sectorul de parc in litigiu ar putea rasari, in curand, blocuri sau mari magazine

Respectiva suprafata de parc a fost retrocedata in 2005, pe vremea cand primar era Adriean Videanu. Ulterior, Primaria Sectorului 3 a atacat in instanta atat dreptul de proprietate al noului posesor de teren, cat si decizia de punere in posesie a acestuia. Procesul este inca pe rol, la Curtea de Apel Bucuresti, iar urmatorul termen de judecata este 5 martie.

Toate astea inseamna ca - desi e in litigiu - suprafata de parc se afla acum, de fapt, in proprietate privata. Posesoarea, potrivit actelor, este o octogenara pe nume Maria Cocoru, care a sustinut ca inaintasii sai au detinut terenul.

In conditiile in care primarul Sectorului 3, Robert Negoita, a declarat in repetate randuri ca si-ar dori ca aceste 12 hectare sa isi pastreze functia actuala - aceea de spatiu de relaxare pentru bucuresteni - ne-am fi asteptat ca suprafata sa fie trecuta in noul PUZ ca spatiu verde. Din pacate, nu s-a intamplat asa.

In schimb, suprafata este trecuta in PUZ - la fel ca si in PUG adoptat in urma cu 18 ani - nu ca zona verde cu acces nelimitat (inscrisa cu simbolul V1), ci ca subzona a polilor urbani principali (inscrisa cu simbolul CB3) . Or, din pacate, spre deosebire de zonele V1, in zonele CB3 se poate construi pe scara mare.

Portiunea retrocedata din Parcul IOR, notata in PUG cu CB3, zona in care se pot construi cladiri masive - Foto: Plansa PUG

Mai exact, cladirile pot ocupa 70% din teren si pot fi inalte de 20 de metri, potrivit mentiunilor din PUZ. Cu alte cuvinte, proprietarul terenului n-ar avea nicio problema sa construiasca acolo un cartier de blocuri sau un complex comercial de mari dimensiuni.

Cele 12 hectare retrocedate din Parcul IOR, notate tot cu CB3 si in PUZ, desi exista posibilitatea ca ele sa devina spatiu verde (V1) . Foto: Plansa PUZ

Mai multe despre modificarile aduse de PUZ propus de primarie si adoptat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) saptamana trecuta puteti afla citind integral documentul:

Uniunea Salvati Bucurestiul (USB): Daca voia, Primaria putea rezolva problema

Consilierul local USB Ana Ciceala a explicat pentru Ziare.com ca, de fapt, Primaria Sectorului 3 a avut ocazia sa consolideze statutul de spatiu verde al sectorului de parc. Solutia: legea spatiilor verzi prevede ca acestea trebuie trecute in documentele urbanistice cum sunt in fapt. Cu alte cuvinte, chiar daca in PUG cele 12 hectare erau trecute ca zona in care se poate construi, Primaria avea cadrul legal sa modifice statutul zonei si sa o inscrie in PUZ ca spatiu verde.

"Au existat dezbateri publice pe tema acestui PUZ care s-au bucurat de un numar important de bucuresteni. Iar oamenii au propus solutii. Spre exemplu, s-a cerut ca aceasta zona din Parcul IOR sa fie notata in noul PUZ ca spatiu verde. Legea o permite, deoarece spatiile verzi ar trebui trecute in documente asa cum sunt in fapt. Or, aceasta suprafata este, in fapt, spatiu verde.

Primaria a sustinut ca nu poate nota suprafata ca spatiu verde, deoarece aceasta este proprietate privata, iar posesorii ar putea considera ca li se ingradesc drepturile si ar putea da institutia in judecata.

Apoi, s-a propus ca primaria sa-l exproprieze pe proprietarul celor 12 hectare. Sa ii dea banii, iar bucurestenii sa ramana cu parcul. Primaria a spus ca n-o va face, deoarece ar putea castiga procesul impotriva proprietarului suprafetei si ar putea economisi banii de expropriere. E un argument perfect logic, nu?

Intrebarea este: ce se intampla daca primaria nu castiga procesul? Ce se intampla daca, sa spunem, primaria decide sa renunte la acest proces? Judecand dupa modul in care arata acum acest PUZ, primaria ar putea incepe sa emita autorizatii de construire, daca dezvoltatorii o solicita", a explicat Ana Ciceala.

Consilierul municipal a mai spus ca USR se pregateste acum sa atace in instanta PUZ-ul adoptat saptamana trecuta, in sedinta Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB).

"Vom actiona in acest fel si consideram ca avem sanse bune de reusita, in instanta. Motivul: procedura legala urmata la intocmirea sa n-a fost completa. Dupa dezbaterea de la Sectorul 3, dumnealor au schimbat plansele, facand modificari inclusiv in privinta unor noi planuri pentru zona strazii Calarasi. Si asta inseamna ca ar fi trebuit sa isi ia din nou o serie de avize, de la Mediu, Politia Rutiera etc. Ministerul Culturii nu le-a emis aviz... In aceste conditii, consideram ca vom reusi, in instanta, sa anulam acest PUZ.

Problema este ca o actiune de suspendare a PUZ, apreciem noi, are mai putine sanse de reusita. Iar cum actiunea de anulare poate dura un an sau doi, riscam sa intampinam ceva probleme in IOR... stiti si dumneavoastra cat de repede se construieste in Bucuresti", a mai spus Ana Ciceala.

Cu alte cuvinte, dezvoltatorii imobiliari au un singur motiv sa nu ceara, inca, autorizatie de construire in IOR. Mai exact, acesti dezvoltatori se tem ca ceea ce ar construi pe cele 12 hectare risca sa fie demolat mai tarziu, in cazul in care Primaria Sectorului 3 ar castiga procesul cu Maria Cocoru si ar lua inapoi portiunea de parc.

Intrebarea este ca se va intampla cu parcul IOR - unul dintre cele mai apreciate din Bucuresti - daca, in urmatorii ani, un dezvoltator va decide sa construiasca acolo, in ciuda riscurilor? Cu siguranta ca parcul s-ar transforma in santier pentru ani buni, lansand Capitala fara una dintre putinele sale oaze de liniste si de verdeata.

„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Primarul de la Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, este cotat cel mai bine în majoritatea sondajelor de opinie pentru a câștiga Primăria Capitalei. El este văzut adesea „pe teren”,...
#parc IOR blocuri beton, #Primarie adoptat PUZ blocuri IOR, #IOR parc retrocedat betonat blocuri mall , #administratia