Persoanele care lucrează prin aplicațiile de livrare vor putea fi considerate salariați. Care sunt condițiile noii directive europene

Persoanele care lucrează prin aplicațiile de livrare la domiciliu (cum sunt cei de la Glovo, FoodPanda), fie prin intermediul aplicatiilor de ridesharing (cum activeaza cei de la Uber sau Bolt) vor putea fi considerate "salariați", în anumite condiții, potrivit unui proiect de directivă europeană, inițiat recent.

Conform autorităţilor europene, actualmente, sunt peste 28 de milioane de oameni care lucrează în Uniunea Europeană (UE) prin intermediul aplicațiilor de livrare sau ridesharing. Până în 2025, se estimează că numărul acestora va ajunge la 43 de milioane.

Prin urmare, toate aceste persoane vor putea beneficia de aceleasi drepturi ca orice alt salariat, cum ar fi concediile de odihnă sau medicale ori asigurarea pentru pensii și sănătate, a informat avocatnet.ro.

Prin proiectul se dorește introducerea unui mecanism concret prin care să se stabilească dacă o persoană care lucrează prin aplicațiile de livrare sau ridesharing este salariat sau lucrător independent.

„Directiva propusă urmărește asigurarea că persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă li se acordă statutul legal de angajare care corespunde muncii lor reale.

Aceasta oferă o listă de criterii de control pentru a determina dacă platforma este un angajator. Dacă platforma îndeplinește cel puțin două dintre aceste criterii, se presupune legal că este angajator”, s-a precizat în comunicatul publicat de autoritățile europene.

După aprobare, documentul va trebui implementat de către toate țările din UE, inclusiv de către România. Proiectul de directivă trebuie aprobat și publicat în Jurnalul Oficial al UE și apoi transpus în legislația autohtonă prin lege sau ordonanță.

Care sunt criteriile prin care se consideră o relație de muncă angajator-salariat

Se va considera că este vorba despre o relație de muncă angajator-salariat, in momentul în care sunt îndeplinite cel puțin două dintre următoarele cinci criterii:

• determinarea efectivă sau stabilirea unor limite superioare pentru nivelul de remunerare;
• solicitarea ca persoana care lucrează prin platformă să respecte reguli obligatorii specifice în ceea ce privește aspectul, comportamentul față de client sau prestarea muncii;
• supravegherea executării muncii sau verificarea calității rezultatelor muncii, inclusiv prin mijloace electronice;
• restrângerea efectivă a libertății persoanei, inclusiv prin sancțiuni, de a-și organiza munca, în special libertatea de a-și alege programul de lucru sau perioadele de absență, de a accepta sau de a refuza sarcini ori de a folosi subcontractanți sau înlocuitori;
• restricționarea efectivă a posibilității de a construi o bază de clienți sau de a efectua munci pentru orice terț.

Prin urmare, prezumția existenței unei relații de muncă va putea fi aplicată în orice procedură administrativă sau judiciară, iar autoritățile statului o vor putea folosi atunci când verifică respectarea legislației (fiscală sau a muncii, de exemplu).

„Relația contractuală dintre o platformă digitală de muncă care controlează (...) prestarea muncii și o persoană care desfășoară activități pe platformă prin intermediul acelei platforme se prezumă din punct de vedere legal a fi o relație de muncă (dacă sunt îndeplinite cel puțin două condiții - n. red.). (...)

Prezumția legală se aplică în toate procedurile administrative și judiciare relevante. Autoritățile competente care verifică respectarea sau pun în aplicare legislația relevantă se pot baza pe această prezumție”, este precizat în proiectul de act normativ.

Prin urmare, dacă se dovedește că aplicațiile de livrare sau de ridesharing sunt, de fapt, angajatori, persoanele care lucrează prin intermediul lor vor fi considerate salariați și li se vor aplica drepturile specifice angajaților.

Prin intermediul criteriilor pe care le propune, CE va aduce platformelor o securitate juridică sporită

Printre altele, se pune problema despre dreptul la o salarizare minimă, dreptul la zile de concediu de odihnă sau concediu medical ori dreptul la asigurarea în sistemele publice de pensii și sănătate.

„Persoanele care lucrează prin intermediul acestora s-ar bucura, așadar, de acele drepturi care vin la pachet cu statutul de salariat. Pentru cei reclasificați ca angajați, asta va însemna dreptul la un salariu minim, negociere colectivă, protecția sănătății, dreptul la concediu plătit sau acces la protecție împotriva accidentelor de muncă, șomajului și bolilor, precum și asigurarea în sistemul public de pensii.

Platformele vor avea dreptul de a contesta sau refuza această clasificare, cu sarcina de a dovedi că nu există nicio relație de muncă. Criteriile clare pe care Comisia Europeană le propune vor aduce platformelor o securitate juridică sporită, costuri reduse de litigii și vor facilita planificarea afacerilor”, s-a mai precizat în comunicatul autorităţilor europene.

Comisia Europeană nu este acord cu TikTok Lite, noua scorneală a gigantului tech. Temeri că minorii ar putea avea acces la conținut periculos

Comisia Europeană a anunțat recent că va investiga programul TikTok Lite, suspectând că acesta poate avea un impact negativ asupra sănătății mintale a utilizatorilor. Programul, care...

TikTok se pregătește să lanseze o funcționalitate revoluționară. Există și un risc major pentru cei care o vor folosi

TikTok se pregătește să lanseze o funcționalitate revoluționară care le va permite creatorilor să distribuie conținut video narat cu orice voce doresc, prin intermediul unei noi tehnologii...