A murit parintele Justin Parvu, staretul Manastirii Petru Voda

Parintele Justin Parvu, staretul Manastirii Petru Voda, a incetat din viata, duminica seara, la varsta de 94 de ani.

De la sfarsitul lunii martie, cancerul de stomac de care suferea de cativa ani de zile a ajuns la metastaza, care a adus cu sine complicatiile medicale in urma carora preotul a decedat.

Intrebat la inceputul lunii iunie, pe patul de suferinta, de mitropolitul Moldovei si Bucovinei, IPS Teofan, ce cuvant lasa poporului roman, preotul Justin Parvu a raspuns: "Poporul roman ... pentru poporul roman este un cuvant greu de spus. Poporul roman este un popor biruit, pizmuit si fortat, impins, fara stapan. Poporul e fara stapan, asta e drama cea mare. Toata lumea aceasta e fericita, e bucuroasa, are de toate, dar nu are cine sa-i incalzeasca inimile, sa-l poata mentine intr-o unitate, asa. Nu vorbim de ascetismul calugaresc de altadata".

Referindu-se la misiunea Bisericii si a membrilor Sfantului Sinod, parintele staret spunea atunci ca acestea au o raspundere cum nu a existat si nu exista in lupta duhovniceasca.

"Nu exista o potrivire pe care sa o aduci, sa se faca o comparatie in periodul istoric cu ceea ce a fost si ceea ce este in istorie si toate celelalte care vor veni. Dar daca noi suntem ... in starea aceasta de saracie, de lipsa, de mizerie, de prigoana... Ei trebuie sa traiasca o vreme de prigoana care n-are solutie, nu exista rezolutii si situatii. (...) Sa fim multumiti, bucurosi, sa stam drepti, chivernisitori, cu raspunderea inaintea lui Dumnezeu de ceea ce am realizat, cate le-am facut in viata. Dumnezeu sa-i ocroteasca", spunea parintele Justin Parvu.

Parintele Justin Parvu s-a nascut in satul Petru Voda la 10 februarie 1919 si si-a inceput viata monahala la Manastirea Durau, la varsta de 17 ani.

In anul 1939, dupa ce a intrat in randul calugarilor, s-a inscris la Seminarul monahal de la Cernica, langa Bucuresti. In timpul razboiului, intre anii 1942-1944, a slujit ca preot militar pe frontul de Est, pana la Odesa. Dupa ce la conducerea Romaniei au ajuns comunistii, parintele a fost arestat pe motive politice si condamnat la 12 ani inchisoare, pedeapsa savarsind-o in inchisorile de la Suceava, Vacaresti, Jilava si Aiud.

Inainte de a fi trimis la 'reeducare' la Pitesti, a fost trimis sa munceasca, detinut fiind, in mina de la Baia Sprie. Cea mai mare parte a pedepsei a executat-o in inchisoarea din Aiud, perioada care a fost si cea mai grea din cei 17 ani de detentie.

Dupa ce si-a ispasit pedeapsa, a mai primit, in 1960, inca patru ani de temnita pentru ca nu s-a lepadat de credinta sa. In 1964 este eliberat si devine muncitor forestier. Dupa doi ani, in 1966, revine la viata monahala, la Manastirea Secu, unde a fost preot monah.

Din dorinta de a-l controla, conducerea comunista a tarii il obliga pe parintele Iustin, in anul 1975, sa slujeasca la Manastirea Bistrita. Dupa 1990, parintele Iustin se intoarce la Manastirea Secu si, pana in 1991, este preot si duhovnic la aceasta manastire. Doi ani mai tarziu, el se retrage in sihastrie, cu gandul de a-si petrece restul zilelor in post si rugaciune.

In 1991, intemeiaza Manastirea de la Petru Voda. Parintele isi continua misiunea de a schimba catusi de putin aceasta lume si, in 2000, ridica un schit de maici langa Manastirea Petru Voda, o casa de educatie pentru copii si un azil pentru batrani, iar trei ani mai tarziu infiinteaza o publicatie de invatatura si atitudine ortodoxa, cu aparitie lunara, numita 'Glasul Monahilor'.

Kelemen Hunor, atac la PSD și PNL: "Cu chiu cu vai, au găsit un candidat comun şi acum îl abandonează. O bâlbâială politică de neiertat"

Retragerea candidatului coaliţiei PSD - PNL pentru Primăria Capitalei reprezintă o "bâlbâială politică de neiertat", consideră Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. "Este o situaţie din...

Justificarea la care nimeni nu se aștepta: ”Desemnarea lui Cîrstoiu, legată de tendința de a visa”

Senatorul PSD Vasile Dîncu a declarat că renunţarea la varianta unui candidat comun PSD-PNL la Primăria Capitalei şi susţinerea unui candidat propriu denotă ”mai multă flexibilitate”....