Baconschi, despre relatia religie-politica si importanta confesiunii candidatilor la prezidentiale: E o cutie a Pandorei Interviu

Confesiunea unui candidat nu ar trebui sa fie adusa in discutie, insa traim intr-o societate conservatoare, care vede ortodoxia ca liant comunitar sau chiar ca element definitoriu al identitatii nationale. Ca urmare, multi cetateni romani isi vor baza optiunile electorale si pe criteriul apartenentei confesionale a candidatului, apreciaza Teodor Baconschi, ambasador si fost ministru de Externe.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Teodor Baconschi a aratat ca o asemenea tema de dezbatere nu exista in restul tarilor UE: "Confesiunea oricarui om politic e privita ca o chestiune privata. Nu esti mai competent, pentru ca esti catolic sau protestant."

Teodor Baconschi a apreciat ca "manipularea sentimentului religios in scopuri electorale ataca bazele functionale ale democratiei."

Fostul ministru de Externe s-a referit si la relatia dintre stat si Biserica: "Nu cred in legenda unui cler ortodox "pesedist" sau anti-pesedist".

Una dintre putinele teme de dezbatere electorala este legata de confesiunea candidatilor. Unul isi afirma mandru ortodoxia, altul e atacat mai mult sau mai putin voalat pentru ca e luteran, altul e suspectat ca ar fi mozaic. Ce relevanta are si ce relevanta ar trebui sa aiba o asemenea tema intr-o campanie prezidentiala?

La nivel constitutional si de bun simt, confesiunea unui candidat nu ar trebui sa fie adusa in discutie. Practic, insa, traim intr-o societate conservatoare, care vede ortodoxia ca liant comunitar sau chiar ca element definitoriu al identitatii nationale.

Majoritatea electorilor se recunosc intr-un candidat sau altul si sub aspect confesional. In anii 90, pana si Biserica greco-catolica, mai "noua" decat lutheranismul saxon din Transilvania, a intrat in coliziune cu majoritatea ortodoxa, ce-i drept, din motive patrimoniale.

Normal ar fi sa nu alimentam dezbaterea profilata zilele acestea. E o cutie a Pandorei.

Exista asemenea tip de dezbatere in alte tari europene?

Nu prea exista, pentru ca, in statele-membre ale UE, secularizarea vietii politice e aproape totala. Confesiunea oricarui om politic e privita ca o chestiune privata. Nu esti mai competent, pentru ca esti catolic sau protestant.

E drept ca PPE - principala familie europeana de centru-drepta - e alcatuit din formatiuni deschise spre crestin-democratie. Dar crestin-democratia insasi este o doctrina care sustine separarea neta dintre religios si politic, solicitand in schimb conlucrarea Stat-Biserica pentru "binele comun" al societatii. Exista, de pilda in Polonia, partide declarat "catolice".

Ele nu sunt insa propriu-zis confesionale, ci doar inspirate din gandirea sociala a catolicismului. Singurele dezbateri politice pe tema religiei sunt cele legate de legislatia care defineste "sectele", cum a fost cazul in Germania, dupa o ancheta a autoritatilor referitoare la Biserica Scientologica.

Dar religia nu e suprapusa cetateniei. De aceea, a indignat, cu niste ani in urma, pretentia unui guvern elen de a trece pe noile carti de identitate o rubrica destinata confesiunii.

Cred ca exista o diferentiere clara si putin inteleasa intre relatia religie - politica, pe de-o parte, si aceea dintre stat si Biserica, pe de alta parte. Care sunt diferentele intre cele doua paliere?

Noi mostenim traditia teologiei politice bizantino-slave, care miza pe "simfonia" Stat-Biserica. La Bizant si apoi in Rusia pravoslavnica sau in diferitele autocefalii ortodoxe, bazileul, numit apoi tar sau despot, era privit ca "al 13-lea apostol" sau "vicar al lui Hristos".

E vechea disputa a "cezaro-papismului", care a cunoscut forme si evolutii diferite in Occident si in Orient. Bazileul bizantin convoca, de pilda, sinoadele ecumenice.

Chiar daca viata noastra constitutionala, ca stat modern, a copiat modelele franco-belgiene, tot au ramas, chiar si dupa Cuza, niste ecouri ale traditiei bizantine, de pilda in contra-semnarea numirilor de episcopi de catre seful statului.

Uniunea Europeana a aplicat, gratie fondatorilor sai (Adenauer, de Gasperi, Robert Schuman etc), principiul "o Biserica libera, intr-un stat liber". Fiecare are propriul rol, dar - cum ziceam adineaori - conlucreaza pentru binele comun (educatie, asistenta medicala, situatii de urgenta etc.)

Cum se manifesta religia in politica dintr-un stat laic?

Statul laic modern si democratic nu e confesional. Nici un cetatean nu trebuie sa se simta - si cu atat mai putin sa fie - discriminat pentru ca apartine unei anumite confesiuni. Statul definiste legal conditiile de "recunoastere" a fiecarui cult, la noi sunt 18.

Libertatea religioasa e garantata prin Constitutie. Nimeni nu are dreptul sa o limiteze, iar expresia publica a oricarei religii sau confesiuni, prin cultul si traditia proprie, e de asemenea intangibila, atata vreme cat nu incalca ordinea de drept si nu incurajeaza extremismul, violenta sau terorismul.

Oricum, democratia favorizeaza libertatea bisericilor. BOR, de pilda, e mult mai libera acum decat era Biserica Ortodoxa in imperiul bizantin.

Este sentimentul religios convertibil in optiunea politica fara a derapa in diverse tipuri de manipulare?

Contagiunea politica a religiei afecteaza neutralitatea statului si ii submineaza vocatia de arbitraj. Consider ca manipularea sentimentului religios in scopuri electorale ataca bazele functionale ale democratiei.

Pe de alta parte, repet, nu traim intr-o lume de principii cristaline, platonice. Sunt de pilda convins ca multi cetateni romani isi vor baza optiunile electorale si pe criteriul apartenentei confesionale a candidatului.

Asa cum tinerii urbani, educati si pro-occidentali constituie mai degraba un segment critic la adresa BOR, exista si un electorat rural care va fi probabil tentat sa nu voteze un candidat "heterodox".

Rusinos ar fi sa fie pe fata indemnat spre o atare optiune, cu un asemenea "argument".

Relatia dintre stat si Biserica, privita ca institutie, este una incerta in Romania. Cum o vedeti si care ar fi modelul spre care ar trebui sa se indrepte?

Simpla tematizare a relatiei Stat-Biserica, nu Stat-Culte, ne arata greutatea pe care BOR, ca biserica dominanta, o are in imaginarul colectiv. Ca biserica de succesiune apostolica, BOR e inclinata sa respecte statul indiferent de rezultatul alegerilor.

Nu cred in legenda unui cler ortodox "pesedist" sau anti-pesedist. Adevarul e ca toate guvernele "au curtat" BOR si au incercat sa capitalizeze electoral acest suport, in general financiar.

Cum comentati noua Lege funerara care prevede posiblitatea ca romanii sa alega din timpul vietii daca doresc sa fie inmormantati cu slujba religioasa, ceremonie laica sau sa fie incinerati?

Nu cred ca e nevoie de o lege. Suntem oricum liberi sa ne alegem forma de a parasi aceasta lume.

Iohannis merge la Bruxelles. Subiectele fierbinți aflate pe agenda reuniunii liderilor europeni

Preşedintele Klaus Iohannis va participa miercuri şi joi, 17-18 aprilie, la reuniunea extraordinară a Consiliului European care va avea loc la Bruxelles. Şeful statului va participa, de...

Surpriza celui mai recent sondaj de opinie: Nicușor Dan pierde prima poziție în lupta pentru Primăria Capitalei

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...