Vaticanul face publice arhivele din timpul papei Pius al XII-lea: Sunt 16 milioane de pagini, redactate in 12 limbi

Deschiderea arhivelor de la Vatican ce vizeaza pontificatul papei Pius al XII-lea (1939-1958), solicitata de mai multe decenii de numerosi istorici si organizatii evreiesti, se va produce luni, 2 martie, informeaza jurnalistii de la AFP, care au enuntat cu aceasta ocazie patru teme de interes asociate acestor documente.

In total, 120 de fonduri si serii de arhiva vor deveni accesibile, impartite in 20.000 de unitati, reprezentand milioane de pagini. Potrivit jurnalistilor francezi, istoricii vor avea nevoie de 20 de ani pentru a le studia in amanuntime.

Prezentam mai jos patru teme de interes legate de aceste documente:

Holocaust: arhive deja publicate

Arhivele din Al Doilea Razboi Mondial au fost deja in mare parte publicate de Vatican, insa cercetatorii vor avea de acum acces direct la un numar suplimentar de documente. Arhivele de dupa razboi devin publice pentru prima data.

Pentru a raspunde polemicilor ce il vizau pe Pius al XII-lea, incepute dupa moartea acestuia in anii 1960, patru preoti iezuiti au finalizat in 1981, dupa 16 ani de cercetare, 11 volume de documente.

O comisie mixta (evreiasca si catolica) compusa din sase istorici si formata in 1999 a primit sarcina de a transa in aceasta chestiune, dar membrii sai au solicitat acces suplimentar la arhivele Vaticanului.

Asteptari prudente in randul cercetatorilor

Suzanne Brown-Fleming, directoarea programelor internationale de la Muzeul memorial al Holocaustului din Washington si autoarea cartii "The Holocaust and Catholic Conscience", a declarat: "Ni se pare imprudent sa facem supozitii, intr-un sens sau in altul, despre ceea ce am putea sa descoperim, mai ales cand stim ca e vorba de 16 milioane de pagini, redactate in 12 limbi. Iar cele mai interesante parti din arhiva se afla adeseori in dosare neasteptate, cum este cazul unui dosar etichetat cu mentiunea 'Diverse'".

Philippe Chenaux, profesor de Istoria Bisericii moderne si contemporane la Universitatea Pontificala Laterana din Roma, biograf al papei Pius al XII-lea, a adaugat: "Nu este sigur ca deschiderea fondurilor de arhiva de la Vatican va putea sa puna capat controversei despre 'tacerile' lui Pius al XII-lea".

"Aportul major al documentarii facute publice vizeaza perioada de dupa razboi, cea a Razboiului Rece, marcata de antagonismul dintre Occidentul crestin si marele Satan sovietic. Sfarsitul anilor '40 si '50 reprezentau pana acum unghiul mort din istoria acestui pontificat", a adaugat acelasi specialist.

Biserica apara un "drept"

Biserica Catolica afirma ca Pius al XII-lea a contribuit la salvarea mai multor milioane de evrei, ascunzandu-i in cadrul unor institutii religioase din Roma in timpul ocupatiei naziste. Institutia religioasa considera ca prudenta verbala a fostului papa a evitat demararea unor represalii care ar fi putut sa ii vizeze pe catolicii din Europa.

Procesul de beatificare a papei Pius al XII-lea a fost deschis in 1967. Benedict al XVI-lea l-a proclamat "venerabil" la sfarsitul anului 2019, o prima etapa in acest proces, insa decizia in cauza a generat la randul ei proteste in randul organizatiilor evreiesti.

In 2010, Benedict al XVI-lea afirma ca Pius al XII-lea a fost "unul dintre marii drepti intre popoare, care a salvat mai multi evrei decat oricine". "El a suferit enorm pe plan personal, stim acest lucru. Stia ca trebuia sa vorbeasca si, totusi, situatia de atunci i-o interzicea", a adaugat Benedict al XVI-lea.

In 2014, papa Francisc a spus ca resimte "un fel de urticarie existentiala" in fata atacurilor care il vizeaza pe Pius al XII-lea, "un mare aparator al evreilor" prin prisma faptului ca fostul papa a criticat Puterile Aliate, care ar fi putut sa bombardeze caile ferate ce duceau spre lagarele de concentrare. Cu toate acestea, Francisc nu a accelerat procesul de beatificare.

Criticii ataca tacerea lui Pius al XII-lea

Pius al XII-lea, o voce de mare impact moral si ascultata de catolicii germani, este criticat pentru faptul ca nu a condamnat niciodata in mod explicit exterminarea evreilor de catre nazisti.

Acest papa originar din nobilimea romana, preocupat sa apere capitala italiana de bombardamente, este de asemenea acuzat ca a pastrat tacerea pe 16 octombrie 1943, cand peste o mie de persoane din comunitatea evreiasca din Roma au fost arestate in urma unor razii.

Mai multe marturii confirma ca evreii din Roma au fost apoi ascunsi in numeroase institutii catolice, dar niciun document scris nu dovedeste ca Pius al XII-lea ar fi recomandat astfel de actiuni.

Multi dintre cercetatori au ajuns la concluzia ca papa Pius al XII-lea dezaproba antisemitismul hitlerist, dar era in acelasi timp un produs pur al unui sistem de invatamant catolic anti-iudaic pana la abordarea acestor tematici la Conciliul Vatican II (1962-1965). Evreii nu au fost, deci, o prioritate pentru acest papa, preocupat mai intai de soarta catolicilor si opozant inversunat al comunismului.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...