Cine da socoteala pentru tragedia copilului ucis de caini? (Opinii)

Vestea macabra ca un copil de patru ani a murit atacat de cainii nimanui intr-un parc din Micul Paris de altadata a zguduit simtamintele telespectatorilor, care se intreaba pe buna dreptate: pana cand?

Greu de spus pana cand, cu atat mai mult cu cat in campania electorala n-a existat primar sa nu promita o capitala fara caini vagabonzi, in timp ce caritabilii din ONG-uri sar in apararea drepturilor cainelui amenintat de om, neavand in preocuparea lor si drepturile omului muscat de caine.

Unde nu e SRL, nimic nu e

In acest periplu, n-au lipsit nici evenimente senzationale si momente istorice. Mi-aduc aminte de scena idilica a intalnirii dintre primarul general Traian Basescu si sex-simbolul european Brigitte Bardot, sosita la Bucuresti anume in apararea haitelor amenintate, pentru a caror salvare a facut atunci si o donatie, la vestea ca primaria n-are bani.

Cu asta, de altfel, am pus punctul pe i. Oricati bani ai aloca pentru conflictul dintre om si maidanez, niciodata nu sunt suficienti. Eutanasierea, o solutie as zice cam inumana, poate fi totusi aplicabila, daca ai facut contract cu un SRL. Dupa ce respectiva societate incaseaza banii primariei, constati insa ca ti-ai aprins paie-n cap cu ONG-rile si treaba nu mai poate continua.

Este semn ca trebuie sa intre in joc alt SRL, unul care face custi si tarcuri. Campania custilor si tarcurilor, o actiune de succes, a facut sa apara adevarate Gulaguri pentru caini in jurul Capitalei. Televiziunile incepusera sa faca rating punand la incercare inimile sensibile la vederea bietelor animale schelalaind de dupa gratii.

Alte paie-n cap cu aceleasi ONG-uri. Era semn ca a sosit momentul sa intre in joc alt SRL, unul specializat pe emascularea cainilor, care astfel tratati, devin mai putin agresivi si, mai ales, nu lasa urmasi.

Cainele si autostrada

Solutia incuba o componenta emotiva si una economica. Cea emotiva priveste persoanele sensibile, gata sa le planga de mila femelelor care hoinaresc nauce pe strazi, urland in calduri. Componenta economica este pretul. Nu exista procedeu mai scump de rezolvare a problemei decat emascularea.

Cam toti primarii au incercat emascularea, dar nici unul n-a dus-o pana la capat. Pur si simplu, si-a incheiat mandatul cu emascularea neterminata si a predat stafeta.

La asa ceva, primarul urmator, nevoit sa arate lumii nepriceperea predecesorului si sa vina cu ceva nou, reinfiinteaza automat Gulagurile suburbane. Cel care urmeaza relanseaza eutanasierea, dupa alte alegeri se reia in forta emascularea si, pe masura ce se succed ciclurile electorale, avanseaza si starpirea cainilor vagabonzi, parca anume facuta cu precautie ca sa mai ramana de lucru si pentru alte SRL-uri in vitor.

Un comentator observa recent ca, in Romania postdecembrista, doua probleme majore avanseaza cu viteza melcului, fara sa fie clara destinatia spre care se indreapta: autostrazile si cainii comunitari.

Oricat de incomparabile ar parea aceste doua probleme una cu alta, exista totusi factori care le leaga strans.

Trei factori inevitabili

Primul este sigur lipsa de fonduri. Chiar daca se dau fonduri europene, tot nu sunt de ajuns. Se spune ca autostrazile noastre sunt cele mai scumpe din Europa, dar pun pariu ca emascularile noastre sunt cele mai costisitoare de pe mapamond.

Al doilea factor este ambitia oricarui nou sosit sa faca tabula rasa cu mostenirea trecutului si s-o ia de la zero, lasand urmatorului o mostenire si mai dezastruoasa.

Al treilea factor este acela ca, la plecare, nimeni nu da socoteala pentru ce a facut sau respectiv n-a facut, pe baza regescului principiu: dupa mine, potopul. Ministrii se retrag discret aseptand sa le vina din nou randul la putere, iar primarii au plonjat uneori de la primarie direct in luna de miere.

In aceste conditii, s-ar putea ca si in cumplitul caz al copilului ucis de caini intr-un parc din Capitala, gasirea vinovatului sa fie o treaba greu de descalcit.

Ca s-o spun pe-a dreapta, mi-e teama ca la asa ceva nu exista decat doua variante lungi si late: ori tapul ispasitor ori acarul Paun. Ar fi cumplit ca numai intre ele sa aiba de ales primaria sau poate chiar justitia.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...