Arhitectii il acuza pe Oprescu de distrugerea marilor bulevarde din nordul Capitalei

Mai multi arhitecti au participat joi la o dezbatere privind constructia de pasaje auto pe bulevardele Kiseleff, Prezan si Aviatorilor, sustinand ca Primaria Capitalei distruge astfel arhitectura, spatiul verde, promenadele si pistele pentru biciclisti, doar pentru ca masinile sa circule mai repede.

Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR) Bucuresti, alaturi de alti specialisti in arhitectura si urbanism si reprezentanti ai societatii civile sustin ca Primaria Capitalei va distruge marile bulevarde din nord - Kiseleff, Prezan si Aviatorilor - prin constructia de pasaje pentru fluidizarea traficului auto, in acest scop existand solutii alternative, precum folosirea unor inele ocolitoare ale orasului.

Arhitectul Dan Marin a prezentat cazurile altor capitale, ca Parisul si Washingtonul, cu marile lor bulevarde istorice, aratand ca "nu vrea sa faca nimeni pasaje pe Champs-Elysees ca s-o ia mai repede", celebrul bulevard fiind perceput drept "un ax simbolic al Parisului" si nu unul "de circulatie". Cu toate acestea, se circula pe Champs-Elysees si exista si mici parcari discrete, mascate de vegetatie, accentul punandu-se pe urbanism, natura si om, a continuat Dan Marin.

In schimb, pe cele trei mari bulevarde din nordul Capitalei, Primaria vrea sa instaleze pasaje auto, afectand spatiul verde, promenadele si pistele pentru biciclisti, aspectul acestei zone de asemenea istorice, "pentru ca nu pot patrunde rapid in Bucuresti cei care vin din Voluntari sau Corbeanca unde si-au facut case", a mai spus arhitectul.

El a subliniat, de altfel, ca circulatia de tranzit nu se face prin centrul orasului, pe strazi suspendate, ci pe centura si inele la periferie, iar Bucurestiul nu este strain de aceasta solutie, propusa ca prioritara in Planul Integrat de Dezvoltare Urbana Zona Centrala Bucuresti - "Prioritatea numarul 1 pentru facilitarea circulatiei auto este de a elimina traficul de tranzit prin zona centrala prin construirea inelelor si a centurii".

In schimb, proiectul construirii acestor pasaje a fost lansat ca unul "de infrastructura", nu "de urbanism", licitatiile pentru desemnarea constructorilor s-au facut si abia dupa aceea s-a luat in discutie si aspectul urbanistic si s-a apelat la arhitecti sa vina cu argumente in sprijinul proiectului, a mai spus Dan Marin, citand Legea nr. 255/ 2009 privind lucrarile de infrastructura in care se prevede ca acestea pot fi autorizate fara alcatuirea unor documente de urbanism.

"Este o stare de spirit: << noi construim, n-avem timp de istoria voastra >>. (...) Lucrurile sunt foarte grave", a mai spus arhitectul.

"Este furat bucurestenilor acest ansamblu de promenada", a declarat si Mircea Ochinciuc, presedintele OAR Bucuresti, apreciind ca "s-a creat o anumita presiune" pentru realizarea pasajelor de cei care s-au mutat in Voluntari sau Corbeanca, in nordul Bucurestiului.

Pe de alta parte, OAR Bucuresti a propus clasarea ansamblului celor trei bulevarde in Lista monumentelor istorice, ceea ce nu ar mai permite construirea pasajelor. Ministerul Culturii a respins propunerea de clasare si a dat aviz favorabil proiectului Primariei.

OAR Bucuresti intentioneaza sa retrimita la Ministerul Culturii propunerea clasarii bulevardelor cu documentatia aferenta. In noiembrie anul trecut, propunerea a intrunit cu un vot mai mult "pentru" decat "impotriva", cand a fost discutata in Comisia Nationala a Monumentelor Istorice (CNMI), in prezenta primarului Sorin Oprescu, a precizat arhitectul Nicolae Lascu, fost membru in comisia de specialitate a Ministerului Culturii. Avizul CNMI este unul consultativ, putand fi acceptat sau respins de ministrul Culturii, care nu a fost de acord cu clasarea.

In schimb, Ministerul Dezvoltarii nu a avizat constructia pasajelor, etapa necesara in vederea eliberarii autorizatiei de constructie de Primaria Capitalei si demararii lucrarilor, insa procedura poate fi reluata. "Te-ai fi asteptat sa fie invers", a mai spus Lascu despre deciziile celor doua ministere.

"Ministerul Culturii si Patrimoniului a mentionat intr-o justificare minimala faptul ca aceasta clasare ar ingreuna accesul companiilor care administreaza retele de apa si electrica. Un fapt inexact, intrucat legea stipuleaza clar ca acest tip de interventii au un regim special si ca se pot desfasura in conditii normale chiar si pe un bulevard clasat ca monument istoric", se arata intr-un comunicat al OAR Bucuresti.

"Au fost spuse minciuni: ca nu pot fi clasate bulevardele ca, daca apoi se sparge o teava de apa, nu se poate repara pana nu se intruneste Comisia Monumentelor sa aprobe. (...) Doar nu va inchiputi ca daca se sparge o teava in Parcul Herastrau sau in Cismigiu, clasate ca monumente istorice, o sa se intruneasca Comisia Nationala a Monumentelor Istorice ca sa se poata face reparatia", a mai intervenit Dan Marin, citand, de asemenea, prevederile legale care permit interventia inclusiv asupra monumentelor istorice in cazul unor calamitati.

"Nu este decat o dezinformare, o insiruire de afirmatii care dovedesc incompetenta si necunoasterea legilor, un text nedemn pentru o institutie care are misiunea de a apara patrimoniul cultural al Romaniei", afirma Ochinciuc, citat in comunicatul OAR Bucuresti. "Nemaivorbind de faptul ca aceste lucrari vor tranforma zona de nord intr-un urias santier timp de mai multi ani, iar la finalul lucrarilor valoarea imobiliara a proprietatilor din aceasta zona va fi profund afectata", adauga Mircea Ochinciuc.

"Filiala Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania se lupta pentru a proteja cele trei bulevarde istorice unde Primaria Capitalei intentioneaza sa construiasca pasaje auto pentru care se va excava masiv in zona, eludand trotuoare, pistele pentru biciclete, vegetatie, intrarea in parcul Herastrau de la Charles de Gaulle. Lucrarile nu iau in calcul istoria si arhitectura bulevardelor, dar mai ales incurajeaza traficul auto rapid din Nord spre centrul Capitalei, aducand orasul cu zeci de ani in urma comparativ cu alte capitale europene, unde edilii au dezvoltat sosele de centura pentru a fluidiza traficul si a proteja centrele istorice", se arata in comunicatul OAR Bucuresti, prezentat si la conferinta de joi, care a avut loc la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga" al Academiei Romane.

Lucrarile presupun construirea unor rampe de intrare a masinilor in pasaje, cu lungimea de 400 de metri fiecare. Pe toate cele trei bulevarde se vor construi rampe de intrare si iesire (doua pe ambele sensuri), cumuland un total de un aproape 5 kilometri. Proiectul este legat de constructia parcarii subterane de la Charles de Gaulle, careia i se va alatura un mall subteran de 8.000 de metri patrati. Acesta necesita, conform proiectului, o arie de cateva mii de metri patrati de trepte de acces in subteran, chiar la intrarea in Herastrau pe la Charles de Gaulle, se mai precizeaza in comunicat.

"Problema arhitectilor si a istoricilor nu este nici parcarea si nici mall-ul subteran, acestea neavand inca avizul comisiei de la MDRT, ci faptul ca se construiesc aceste pasaje care, pe langa efectul profund distructiv, nici macar nu sunt necesare. Cu toate acestea, mentionam ca nu exista lucrare subterana fara efecte la suprafata. Exista spatii la Charles de Gaulle unde inaltimea elementelor vizibile din suprateran vor ajunge si la 4 metri", a declarat Mircea Ochinciuc.

OAR Bucuresti a realizat un amplu studiu istoric pentru a demonstra ca bulevardele Aviatorilor, Kiseleff si Prezan se constituie intr-un ansamblu istoric clasa A, de importanta nationala. Aceste bulevarde au fost declarate in trecut zona protejata, insa prevederile legale in legatura cu ceea ce presupune o zona protejata sunt extreme de vagi.

"Soseaua Kiseleff si Bulevardul Aviatorilor nu sunt simple cai de circulatie, ci artere cu o semnificatie speciala pentru capitala Romaniei. Dupa modelul bulevardelor din marile capitale europene, ele au fost amenajate pe parcursul secolului al XIX-lea si in primele decenii ale secolului XX ca axe urbane ce faceau legatura intre oras si zona verde din nord, urmand o conceptie artistica in care aliniamentul de arbori si masivul vegetal joaca un rol esential", mai spune OAR Bucuresti.

Proiectul pasajului subteran pe Bd. Aviatorilor se afla la a doua tentativa de aprobare. El a mai aparut in anul 2007 in aceeasi asociere cu parcarea subterana din Piata Charles de Gaulle, insa a fost eliminat, avizandu-se favorabil si aprobandu-se doar proiectul parcajului subteran (PUZ Parcaj subteran Piata Charles de Gaulle, H.C.G.M.B. nr.319/2009).

In vara anului trecut, au aparut in presa informatii despre mall-ul si parcarea subterana, conform carora licitatia de executie a fost castigata de Romstrade. La vremea respectiva, insa, proiectul nu era definitivat, ceea ce ar fi facut imposibila ofertarea executiei. Primaria si-a exprimat intentia de a realiza aceste proiecte in regim de PPP (parteneriat public privat), prin care aproximativ 60 de milioane de euro sunt alocati din bugetul primariei si alte 40 milioane de euro sunt finantati de un investitor privat. Tot presa a scris ca cei 40 de milioane de euro vor fi oferiti de investitorul Nelu Iordache, care va executa insa si lucrarea, primind si drept de cesiune pe 49 de ani asupra parcarii si mall-ului subteran, se mai arata in comunicatul citat.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...