La multi ani, Bucuresti - Vivat nostalgia! - Reportaj Ziare.com

Bucurestiul si-a scos de la naflatina, in acest weekend, aerul retro-sic de burghezie trecuta. La 553 de ani de cand Vlad Tepes i-a semnat certificatul de nastere, candva Micul Paris, acum Capitala cainilor maidanezi, a imbracat straie de sarbatoare.

Inainte de sindrofia cu dischis, s-a muncit de cu zori: strazile au fost spalate cu detergent, au fost dezlipite de prin Centrul Vechi afisele cu masaj erotic, iar santieristii si-au prelungit programul pana la 10 seara - un fel de praf in ochi, la propriu.

Dupa marea curatenie, cucoanele, insotite de domni galantoni, cu papion si baston, s-au imbracat in rochii cu crinolina, cu palarii de bon ton ca la curtea reginei Angliei, iar vizitii cu manusi de matase le-au poftit la o plimbare cu trasura.

Cantaretii, saltimbancii si fanfarele au ocupat pietele Capitalei, trupele de teatru de strada au colindat principalele bulevarde din centrul Bucurestiului, de la Piata Universitatii la Piata Romana, in Centrul Istoric si in Parcul Cismigiu, iar la metrou a rasunat muzica clasica.

Pentru cei mici a fost si teatrul de papusi, iar adultii au dat o fuga pana la targul mestesugarilor, de unde au putut cumpara de la ulcele, palinca de mar, berbecut la protap sau branza in scoarta de brad, pana la turtele dulci in forma de Maseratti si papusi Barbie imbracate in catrinte.

"Bataia cu flori la sosea" este unul dintre momentele emblematice ale Micului Paris. Asa sarbatoreau odinioara bucurestenii. Anuntata o ploaie de petale, in Herestrau s-a adunat la evenimentul din acest an fiesce bucurestean, din Dorobanti pana-n Ferentari, de la florarese cu crizanteme in par si vanzatori de ziare cu pantaloni scurti si bretele, pana la fitosi si fitoase, mult mai putini totusi ca in mall-uri sau bamboo-uri.

Au fost poftiti si pastramagii, tarani cu cobilite ori personaje de basm in frunte cu Pacala. Bucurestenii n-au fost insa nici pe departe acoperiti din cap pana-n picioare de petale de flori.

Trecatorii au primit cateva fire de garoafe si crizanteme, dar din grija pentru plantele colorate, le-au strans la piept si le-au luat acasa. Cum bataia cu flori n-a fost deloc bataie, nici angajatii de la salubritate n-au avut treaba multa si s-au bucurat, cu matura la subtioara si farasul gol, de spectacolele din parc.

A fost frumos insa la sarbatoarea Capitalei, cu multa lume boema - cu statut sau in formare - si n-a regretat nimeni ca trasurile au tinut in loc masinile. Pacat insa ca strazile sunt ingropate in gunoaie sau in santurile unui santier care nu se mai termina, iar multe dintre cladirile de patrimoniu, brodate cu iedera si marchize, pline de farmec, stau sa se darame.

Chiar asa. De ce iubim Bucurestiul?

Capitala noastra a trecut, de la 20 septembrie 1459, prin foc si apa, prin mainile turcilor, s-a supus capriciilor lui Ceausescu si, ulterior, ale edililor contemporani. Bucurestiu-i demolat, apoi renovat, carpit, strapuns, iubit si urat deopotriva, ca Vlad Dracul in vremea lui.

Dar pentru ca in fiecare zi scriem ce nu ne place la Bucuresti, macar acum, de ziua lui, i-am provocat pe locuitorii Capitalei, fie ei provinciali adoptati, scritori, politicieni, corporatisti ori controlori pe RATB, sa isi aminteasca de ce au iubit, odinioara, orasul.

"Nebunul" Razvan Theodorescu

Razvan Theodorescu este un istoric al culturii, profesor universitar si, asa cum insusi spune, "un nebun care crede ca Bucurestiul este cel mai frumos oras din lume".

"Sunt un vechi bucurestean si, in plus, sunt unul dintre nebunii care spun ca Bucurestiul este cel mai frumos oras din lume. Sigur, el a fost distrus de multe ori, a fost distrus si in timp de pace, dar ramane un oras superb: are tot ce ii trebuie, verdeata, are arhitectura, are strazi tainice si bulevarde largi", declara fostul ministru al Culturii, pentru Ziare.com.

De ziua lui, ii doreste Bucurestiului sa ramana orasul in care el si cei doi copii ai sai sa traiasca inca multa vreme.

"Sa aiba cat mai multe poduri de felul celor pe care le-a primit in ultima vreme si, din domeniul meu, sa aiba cat mai multe monumente. In acest domeniu, Bucurestiul in ultima vreme exceleaza. Ultimele statui, Carol I, Lascar Catargiu, Carageliana dovedesc o emulatie monumentala din cele care Bucurestiul a avut cu multa multa vreme in urma, dar nu in ultimele decenii.

Ca vechi bucurestean, ca nebun care socoteste ca Bucurestiul e cel mai frumos oras din lume, imi doresc sa ramana orasul in care sa mai traiesc eu si copii mei multa vreme", conchide Razvan Theodorescu.

Cristian Popescu - Piedone - Nicaieri in lume nu-i ca la noi

Si primarul Sectorului 4, Cristian Popescu - Piedone, se numara printre cei care iubesc Bucurestiul.

"M-am nascut in Bucuresti. Iubesc acest oras! Istoria Sectorului 4 este strans legata de istoria Bucurestiului. In Sectorul 4 este Biserica Ciobanului Bucur - primul edificiu de Cult din Bucuresti. De aici a pornit dezvoltarea acestui oras, fapt care ne responsabilizeaza cu mult mai mult pe noi, cei din Sectorul 4", mentioneaza edilul.

"De aceea, prin toata activitatea mea si a echipei de la Primarie, ne straduim sa conferim Sectorului 4, acestei parti de Bucuresti, aspectul civilizat si european pe care cu totii ni-l dorim. Nicaieri in lume nu e ca la noi, mai ales in zi de sarbatoare, asa ca: La multi ani, Bucuresti, sa ne traiesti!", ureaza primarul, prin intermediul Ziare.com.

Carmen Musat Coman, scriitoarea cu amintiri frumoase

Bucurestiul pe care l-a iubit si pentru care a lasat padurea in urma, la 20 de ani, nu mai exista pentru scriitoarea Carmen Musat Coman.

"Oamenii l-au pangarit, frumusetea-i s-a retras in fotografiile vechi si in zambetul amintirilor. Imi amintesc mai mult de oameni decat de locuri, poate fiindca omul le sfinteste. Oamenii se imbratisau pe banca, nu spargeau seminte. Isi plimbau catelul in lesa si nu stiu cum se face, dar nu calcai nicaieri in excremente. Oamenii ajungeau intotdeauna cu bine pe trotuarul de vizavi si nu neaparat pentru ca erau mai putine masini.

Zambeau cand ii intrebai ceva, iar batranii aveau chipuri de sfinti senini. Pe holurile scolilor nu se auzeau manele si strazile noptii nu ascundeau suflete ratacite. Oamenii se imbracau frumos duminica si-si vizitau prietenii, iar timpul nu se masura in bani. Seara, la ora 19:00, ii vedeai la "un bilet in plus" in fata teatrului si librariile nu erau muzee. Isi cresteau copiii in respect si valori morale si nu-i indemnau sa treaca peste rand, la leaganul din parc, ca sa invete sa fie smecheri, ca altfel nu reusesc in viata", povesteste scriitoarea pentru Ziare.com.

Ce doreste ea Bucurestiului, spune Carmen Musat Coman, e "putin si totul, totodata". "Oamenii sa se regaseasca si sa se intoarca spre frumosul din sufletele lor. Chiar daca pare patetic, eu asta doresc. La urma urmei, imi permit sa fiu patetica. Pentru ca am amintiri frumoase si vreau sa iubesc din nou Bucurestiul", incheie scriitoarea.

Liviu Negoita - Bucurestiul, o capitala europeana

Fostul edil al Sectorului 3, Liviu Negoita, are, in zi de sarbatoare, cateva ganduri pentru Bucuresti. Acesta ii ureaza Capitalei, la 553 de ani de la prima atestare documentara, sa devinta o capitala cu adevarat europeana.

"Ii doresc sa devina o Capitala europeana, sa beneficieze toti locuitorii de utilitati. Aceasta este, in primul rand, o conditie pentru ca Bucurestiul sa devina o Capitala europeana.

Ii doresc sa se poata dezvolta, sa poata deveni un oras cald si primitor, atat pentru locuitorii sai, cat si pentru oaspeti", a declarat Liviu Negoita pentru Ziare.com.

Raed Arafat - Sanatate pentru Bucuresti

Nici Raed Arafat, sirianul care a schimbat medicina romaneasca, nu a uitat ca Bucurestiul este aniversat. Subsecretarul de stat in Ministerul Sanatatii ii ureaza Capitalei, prin intermediul Ziare.com, sa devina un "oras sanatos".

"Ii doresc Bucurestiului sa devina, in primul rand, sa ajunga la standardele unei capitale europene. Un frumos ,La multi ani!' si, mai ales, sa fie un oras sanatos", ne-a spus Raed Arafat.

Gheo de la RATB

Nea' Gheo, asa cum mi se recomanda, e controlor pe RATB de mai bine de-un deceniu. Nu iubeste neaparat Bucurestiul, "dar cand nu e calul, e bun si magarul". Nu-i da furnicaturi, asa cum se intampla intr-o poveste de dragoste - si el stie, c-a avut "trei casnicii fericite" - insa-i place ca Bucurestiul e "acasa".

Si dupa ce-a muncit prin Europa, tot in Capitala, unde-i acasa, s-a "intors". Aici il injura mai putin musterii din autobuz decat angajatorii straini, mi se destainuie.

Sa nu ramana Bucurestiul fara Gerovital

Parcurile, berea ieftina si Palatul Parlamentului se numara printre lucrurile pe care le apreciaza turistii straini la Bucuresti.

Lucie nu vede nicio asemanare intre capitala ei, atunci cand o intreb daca i se potriveste Bucurestiului denumirea de "Micul Paris". Stie insa ca-i sarbatoare - spre deosebire de bucurestenii care trec grabiti pe langa noi - asa ca-i face o urare orasului: "La multi ani si sa nu renunte la Gerovital!".

Bucurestiul pe lumina

Alin este, de cativa ani, corporatist. Habar n-are ca Bucurestiul implineste 553 de ani, spune ca evenimentul n-a fost mediatizat suficient.

Ii place insa forfota din Capitala si faptul ca Bucurestiul e un oras "viu si agitat". Ar adauga ceva si despre arhitectura, "imbinarea vechiului cu modernul", insa nu prea vede orasul pe lumina. Problema, mentioneaza Alin, ar putea fi rezolvata cu niste becuri functionale pe straduta din Sectorul 2, pe care locuieste. Asta-i doreste Capitalei de ziua ei, strazi luminate.

Banii, banii, banii

Mona are vreo 40 de ani si vinde leocoplast si pixuri in metrou. "Nu iubesc Bucurestiul, da-i orasul banilor. De aia vin aici oameni din toata tara, ca-i orasul banilor, in alta parte e si mai rau, si mai mare saracie", crede femeia. Vrea ca Bucurestiul sa aiba oameni mai darnici si mai multe locuri de munca.

Si, daca s-ar putea, mai vrea Mona, Bucurestiul sa ramana al bucurestenilor, ca "vin aia din provincie si ne 'ia' serviciul".

Provinciala adoptata

Andreea e de vreo cinci ani in Capitala si se descrie ca "o pronviciala adoptata de Bucuresti", face parte exact din categoria despre care-mi vorbea femeia de la metrou.

Nici nu se gandeste sa se intoarca vreodata in nordul tarii, in orasul natal. Ii place in Bucuresti "pentru ca nu te recunoaste toata lumea pe strada, asa cum se intampla in orasele mici" ori pentru ca "nu se uita lumea ciudat la tine daca te imbraci extravagant".

Imi spune ca iubeste faptul ca mai ales acum, de ziua lui, orasul miroase "a dolce far niente" si cand Capitala implineste "500 si ceva de ani" se intampla atatea evenimente "cat se petrec in alte locuri intr-un an intreg".

Vivat nostalgia

Pe domnul Ilie, fost profesor de fizica, l-am intalnit in parc, privea cu nostalgie parada costumelor de epoca. A cunoscut un alt Bucuresti, cel al anilor '90, "mai mic, dar mai primitor", cand "vara nu mirosea a asfalt incins si a carburant ars" si erau "mai putine tramvaie si mai multe flori".

Si-ar fi dorit sa poata trai pe vremea conasilor care beau o bere la Gambrinus ori pe timpul boierilor care luau masa la Capsa, pe Calea Victoriei. "Vivat nostalgia!", ii transmite Bucurestiului, de ziua lui.

La multi ani, Bucuresti!

Kelemen Hunor, atac la PSD și PNL: "Cu chiu cu vai, au găsit un candidat comun şi acum îl abandonează. O bâlbâială politică de neiertat"

Retragerea candidatului coaliţiei PSD - PNL pentru Primăria Capitalei reprezintă o "bâlbâială politică de neiertat", consideră Kelemen Hunor, preşedintele UDMR. "Este o situaţie din...

Justificarea la care nimeni nu se aștepta: ”Desemnarea lui Cîrstoiu, legată de tendința de a visa”

Senatorul PSD Vasile Dîncu a declarat că renunţarea la varianta unui candidat comun PSD-PNL la Primăria Capitalei şi susţinerea unui candidat propriu denotă ”mai multă flexibilitate”....