Bucurestiul, un oras care nu ne mai incape

Marti, 06 Ianuarie 2009, ora 08:53
3469 citiri
Bucurestiul, un oras care nu ne mai incape

Bucurestiul e sufocat de trei milioane de oameni, care se inghesuie zilnic pe o infrastructura abia dezvoltata pentru populatia oficiala de 1,9 milioane de locuitori.

Statistic, suntem mai putin de doua milioane. In fapt, insa, Bucurestiul aduna zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialistii prognozeaza ca, in urmatorii cinci ani, totalul va depasi patru milioane, relateaza Evenimentul Zilei.

Autoritatile recunosc ca traim intr-un oras blocat si ca, daca nu se iau masuri la nivel institutional, ne vom sufoca. Ritmul de dezvoltare, cel mai mare din tara, si care a propulsat Bucurestiul pe locul sase intre capitalele europene (dupa Madrid), da deja semne de oboseala, din cauza incapacitatii autoritatilor locale de a tine infrastructura in pas cu investitiile private.

Infrastructura Capitalei e nedezvoltata chiar si pentru populatia din statistica. Avem 1,3 milioane de masini care se inghesuie pe aceleasi strazi pe care, in 1989, circulau - cu sau fara sot - maximum 250.000 de autoturisme.

Avem multe cartiere de blocuri si vile, crescute precum ciupercile pe o retea invechita de apa si canalizare. Avem aceeasi structura de transport in comun din 1989 - RATB si metrou - paralizata azi fie de traficul de la suprafata, fie de aglomeratia umana din subteran.

Niciuna dintre administratiile ultimilor 20 de ani nu a fost capabila sa gandeasca o strategie de dezvoltare durabila a Capitalei, care se doreste metropola, dar nu e capabila sa-si gestioneze propria crestere.

Prin urmare, desi Bucurestiul atrage ca un magnet forta de munca si investitiile, ofera la schimb o calitate proasta a vietii, generata de aglomeratie, de dezvoltarea haotica, in special pe verticala, si de ignorarea elementelor vitale pentru locuitorii ei.

Tranzitata zilnic de 500.000 de automobile

Evidenta Populatiei stie ca avem 2,2 milioane de locuitori (cu buletin, resedinta sau flotant). Specialistii in trafic spun ca zilnic trec prin Capitala 400.000-500.000 de masini din tara sau din zonele limitrofe Bucurestiului. La o medie de ocupare de 1,5 persoane/ masina, aceiasi specialisti dau ca sigura "pendularea" cu treburi prin oras a 600.000 de oameni.

Prefectul Capitalei, Ion Tincu, sustine ca avem 450.000 de studenti - la toate facultatile private, de stat sau la colegiile tehnice. Numai 90.000 dintre ei sunt din Bucuresti si doar 17.000 au locuri in camine. Restul stau in gazda si nimeni nu-i obliga sa-si faca mutatii in buletin. Acelasi liberalism in privinta legalizarii sederii se practica si in sectorul economic. Nicio firma nu-si obliga alariatii "importati" din tara sa-si faca flotant.

La "necunoscutele" de mai sus, Prefectura Capitalei adauga constructorii, sezonieri sau permanenti - cam 10.000-12.000, si strainii - in jur de 30.000 (declarati si nedeclarati). Numai 12.000 dintre ei cu drept de munca, spune prefectul Ion Tincu.

La o adunare simpla, rezultatul sare binisor de trei milioane. O cifra pe care nimeni nu o spune oficial, dar pe care toti o simtim zilnic in ceafa.

Orasul in care "emigrezi" pentru bani

Viata in orasul care atrage ca mierea investitiile si forta de munca devine, insa, paradoxal, imposibila. Aglomeratie, lipsa spatiilor de recreere, imputinarea spatiilor verzi din cauza goanei dupa profitul adus de constructiile pe verticala.

Toate creeaza disconfort si stres in locul placerii de a cheltui banii in orasul care-ti ofera cele mai mari oportunitati. Bucurestiul a ajuns un soi de loc in care sa "emigrezi" cativa ani, sa faci niste bani si apoi sa te retragi ca sa-ti traiesti viata intr-un loc mai putin stresant.

Bogdan Voicu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii, spune ca traim un paradox: comparativ cu tarile din vestul Europei, densitatea totala de locuire e mica, insa aglomeratia e mare. "Bucurestiul s-a dezvoltat in special pe verticala, nu doar in ultimii 20 de ani, dar si in perioada comunista, ignorand nevoia de piete si parcuri, locuri de parcare, statui, bancute pe care oamenii sa se poata odihni si chiar artere de circulatie.

Citeste si:
Cu cât scade, pe loc, valoarea unei maşini noi după ce o cumperi. Trei paşi simpli prin care poţi controla deprecierea autoturismului
Cu cât scade, pe loc, valoarea unei maşini noi după ce o cumperi. Trei paşi simpli prin care poţi controla deprecierea autoturismului
Mașina nou-nouţă pe care o conduci suferă, inevitabil, pierderi de valoare imediat ce ai făcut cu ea primii kilometri. Prin urmare, este bine să ştii că după ce ieși din...
Aglomerație mare la vama Giurgiu. Mașinile care vor să intre în Bulgaria stau la coadă peste o oră și jumătate
Aglomerație mare la vama Giurgiu. Mașinile care vor să intre în Bulgaria stau la coadă peste o oră și jumătate
Camioanele care ies din ţară prin punctul de trecere de la Giurgiu au de aşteptat 90 de minute controlul de frontieră din cauza numărului mare de astfel de mijloace de transport care doresc...