Graffiti, manifest urban sau vandalism?

Duminica, 09 Martie 2008, ora 16:53
6341 citiri
Graffiti, manifest urban sau vandalism?

"Scrisul pe pereti" este o forma de manifestare artistica sau este un act de vandalism? Sunt peretii gri ai blocurilor victime ale societatii sau sunt suport al imaginatiei? Este scrisul pe pereti o forma de anarhie sau o metoda pasnica de invinge anacronia?

Ce este graffiti?

Graffiti "are singular graffito, desi pluralul este folosit ca substantiv de masa" iti spune orice graffer profesionist inca de la inceput. Subcultura isi are originile in New York-ul anilor '70. Parintii acestui curent sunt americanii Jean-Michel Basquiat, care a colaborat cu celebrul pictor avangardist Andy Warhol, si Keith Haring.

Lumea grafferilor este un fel de sistem din care practic nu intelegi nimic daca nu stii notiunile de baza. "Tag"-ul este semnatura unui graffer, in timp ce "throw-up"-ul sau "bomb"-ul este o semnatura mai elaborata, pentru care se folosesc doua culori (una pentu contur si una pentru umplere), iar literele sunt rotunjite, usor de executat pentru grafferi.

Una dintre cele mai importante opere de arta din sectorul graffiti-ului este "piece", de la masterpiece (opera de arta). De cele mai multe ori, "piece" este o imagine mare, uneori cu efecte 3D, cu sageti care dau fluiditate (flow) si directie, multe culori si tranzitii cromatice si alte efecte diverse. Cu cat capodopera este desenata mai la vedere, cu atat grafferul este mai respectat.

Mai amplu si mai elaborat decat un piece normal este "burner"-ul, care spre deosebire de piece, este facut legal din cauza timpului si a efortului depuse la pictarea lui.

In subcultura graffiti, "bombing" inseamna realizarea cat mai multor graffiti pe cat mai multe suprafete. In timp ce "to slash' a tag" se traduce cu a taia sau a scrie peste tag-ul cuiva, socotit ca o insulta grava adusa persoanei care a facut tag-ul taiat, "going over" inseamna a picta peste opera altuia si reprezinta o declaratie de razboi.

Tocmai fiindca majoritatea grafferilor respecta operele altora, daca cineva incalca aceste reguli, este considerat un "toy", un graffer fara experienta, fara talent sau nou-aparut, mai ales pentru profesionisti, denumiti "kings".

Graffiti neaos romanesc

Craz, un graffer bucurestean, spune ca nu intelege de ce picturile murale sunt considerate arta si pictatul modern pe pereti este considerat vandalism. "Nu mi se pare normal sa se faca distinctie intre cele doua feluri de arta, care, de fapt, este aceeasi arta, adaptata timpului. Daca stam bine sa ne gandim la graffiti, primul lucru care ar trebui sa ne vina in minte sunt portretele si inscriptiile de pe zidurile mormintelor antice sau pe ruine, ca in Catacombele din Roma sau in Pompei".

In opinia lui Craz, "romanii, grecii, mayasii din Tikal, Guatemala si vikingii din Newgrange, Irlanda se ocupau cu zgaraiatul peretilor, activitate care acum este considerata arta. Ma enerveaza faptul ca nu ni se da posibilitatea sa ne exprimam liber. Poate ce facem noi acum va fi considerat arta peste 2000 de ani sau mai mult", a mai spus Craz.

"Mai ales daca reusesti sa combini stilurile, sa faci un hibrid intre pictura, sculptura si graffiti iese ceva extraordinar. Imi pare rau ca oamenii nu privesc graffiti ca pe o arta, asa cum ar trebui. Am avut sperante in noua generatie, dar se pare ca sunt mai preocupati de orice alt lucru decat de a da graffiti-ului o sansa", a mai spus Craz.

Graffiti pe blocurile gri ale Bucurestiului: arta sau vandalism?

De la Unirii spre Universitate si apoi pana la Romana am facut un vox pop. Conteaza foarte mult persoanele pe care le intrebi, fiindca in functie de varsta, sex, orientare sexuala, clasa sociala si venit lunar vor fi si raspunsurile.

"Super misto. Mi-ar fi placut ca cei de la metrou sa lase desenele pe vagoane ca sa mai inveseleasca atmosfera ceausista din statii. Dar cei care fac astfel de desene sa nu uite ca nu e frumos sa deseneze pe toti peretii blocurilor. Mi-ar fi placut ca activitatea lor sa fie legala. Dar cum Romania e Romania...", a spus Cristina, studenta la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii.

"Ce? Graffiti? Adica mazgaliturile de pe peretii blocurilor? Cum sa fie arta? Pai asta e arta? Sa vandalizezi cladiri? Ceva mai folositor nu-si gasesc sa faca decat sa piarda vremea mazgalind pereti? Ar trebui sa se dea amenzi de nesuportat pentru cei care mazgalesc peretii", a spus o doamna cu par de culoare mov, cu sprancene desenate si data cu ruj rosu.

Andreea, originara din Bucuresti, dar care studiaza in Viena, a spus ca este pro graffiti. "Sunt pro grafitti. Sa fie multe, sa fie mari si sa fie facute cu talent si imaginatie. Am in schimb mici probleme cu mazgaliturile alea care se vad in Bucuresti pe toate gardurile.

Si inca o chestie, sa fie facute in locuri potrivite, nu pe biserici cum am vazut in unele locuri sau mai stiu eu pe unde. Nu ma pasioneaza graffiti-urile, nu le-as numi chiar arta, dar ma distreaza daca sunt facute misto si sunt de acord ca pot inviora sau ca sunt o pata de culoare pe panza mult prea gri a Bucurestiului.

Rolul lor e insa altul: sunt o forma de exprimare, de protest si existenta lor este dovada unui culturi "underground" sanatoase... Deci e de bine daca este graffiti din astea, domn'le".

"Graffiti-urile sunt okay. Imi plac atata vreme cat sunt plasate potrivit. De exemplu, nu prea vad rostul/locul graffiti-urilor pe Lipscani, in zone care trebuie sa ramana cu iz de vechi. Imi plac metrourile pictate in graffiti. Cladirile urate care n-au mai fost reconditionate cred ca arata mai bine cu un graffiti pe ele...", a explicat Alina, masteranda la SNSPA.

Flaviu, din Sibiu, in trecere prin Bucuresti, a spus ca "graffiti este o noua forma de arta... una urbana, care s-a mulat ca o manusa pe peisajul postcomunist de la noi si in general pe orice peisaj urban, suburban, cu blocuri plictisitoare".

Potrivit lui Flaviu, "e mai mult decat graffiti in miscarea asta. Sunt si stenciluri, e street art, sunt si proiectii cu lumina", in timp ce Ilie, un student din Iasi, a spus ca "odata, graffiti a fost o metoda de protest".

Legenda urbana a graffiti-ului

Blocuri gri. Verona uda. Partea stanga, cum iesi din scara. Emisfera dreapta. Ploaie tacuta ca mod de viata. Iubiri anemice pierdute. Natura urbana statica. Aratare cu doua picioare. Muzica feminista suparata. Instrumente chinuite. Timp omorat. Verona neagra. Plange. Vis-a-vis, sta Stradford. Soare puternic. Culorile rezista. Temperaturi si mai ridicate. Culorile rezista. O vede pe Verona. Lichefiere totala. Debut catastrofal pentru o dragoste imposibila.

Maraton de zile. Existenta vivanta pe pereti. Sens fara sens. Priviri dupa caderea tuburilor folosite. Verona e veche, Stradford e nou. Ea e orizontala, el vertical. Ea prezenta cand el era izbit pe pereti. Tanar ce nu, nu iubeste femeile. Verona catolica, Stradford ateu. Ea sumbra, el vesel. Ea romantica, el modern. Lacrimi...A cata oara..Tornada de cartier. Noi cunosinte, noi vecini. Iubirea continua. Puls ridicat. Extindere de teritoriu. Ce griul a unit, epoci, influente, destine, sa nu desparta...

Sperante finale. Societate turbata. Iar lacrimi innegrite si colorate de graffiti. Divortul bate la usa. Idei preconcepute sunt vedete pe val. Prejudecata inca isi ia medicamentele de inima. Religia minte. Da' minte frumos. Iar societate blazata. Iar idei defazate. Iar expresii grobiene si limbaj emfatic. Naturalul e trei metri sub pamant. Discriminarea tipa. Rasismul isi ia toale noi. Coruptia e incoronata. Verona se otraveste. Prea multe fantome ii ineaca visele. Stradford o urmeaza. Feminista se incrunta. Gay-ul sta cu mainile in solduri. Angoasa. Nervi. Dezamagire. Trecut. Nimic. Prezent. Nimic. Viitor? Ea injura. El gaseste un tap devorator...Oricum, blocurile tot aveau bulina. Nu, nu secolul e de vina. Nu, nu societatea e de vina. Nu, nu atrofierea culturala e de vina. Frustrare...Atunci cine e de vina?

Citeste si:
Peste 50% din populația Bucureștiului s-a vaccinat contra COVID-19. Care este procentul la nivel național
Peste 50% din populația Bucureștiului s-a vaccinat contra COVID-19. Care este procentul la nivel național
Acoperirea vaccinală anti-COVID la nivel naţional este de aproximativ 33%, iar în Bucureşti de 51,13%, a informat, marţi, într-o conferinţă de presă, coordonatorul campaniei de imunizare,...
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen vine în România. Fostul ministru USR PLUS pe care Florin Cîțu l-a invitat la întâlnirea de la Guvern
Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen vine în România. Fostul ministru USR PLUS pe care Florin Cîțu l-a invitat la întâlnirea de la Guvern
Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen va face luni o vizită oficială la Bucureşti pentru a prezenta evaluarea privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al...
Sursa: Ziare.com