Hanul Gabroveni, de la WC public la centru cultural european

Marti, 20 Martie 2012, ora 08:41
7342 citiri
Hanul Gabroveni, de la WC public la centru cultural european

Cum intri pe strada Lipscani, de pe bulevardul I.C. Bratianu, imediat pe stanga, te intampina Hanul Gabroveni sau mai bine zis ruinele acestuia.

Hanul Gabroveni a fost inclus pe lista monumentelor cu valoare istorica in anul 1992. Prima atestare in documente a acestui han dateaza din 1739.

Zeci de ani, Hanul Gabroveni, odinioara mandria Lipscanilor, a fost WC public si adapost pentru oamenii strazii. A fost si loc de manifestare artistica pentru pasionatii de grafitti.

Acum este inconjurat cu schele si, in urma unui proiect realizat de Centrul de proiecte culturale al Primariei Capitalei, in colaborare cu Ministerul Culturii, va fi restaurat pana la finalul lui 2014.

"Hanul Gabroveni va deveni un centru cultural european, va fi un alt sediu al Centrului de proiecte culturale ARCUB. Pe terenul viran de langa el vom construi o sala de spectacole, spatii de birouri, sali de conferinte", a declarat, pentru Ziare.com, Mihaela Paun, directorul Centrului de proiecte culturale al Primariei Capitalei (ARCUB).

Proiectul va fi gata in 24 de luni de la momentul incheierii contractului cu Aedificia Carpati SA, firma care a castigat licitatia pentru restaurare, ceea ce inseamna undeva spre sfarsitul anului 2014.

Foto: www.hanulgabroveni.ro

"Hanul isi va pastra, in mare, fatada, boltile si elementele arhitecturale cele mai valoroase, dar nu va fi indentic, din simplul motiv ca nu va avea aceeasi utilitate.

Din studiile istorice rezulta ca acolo era un pasaj comercial, ceea ce inseamna ca avea incaperi micute, unde negustorii isi tineau marfa, si spatii de cazare. Spatiile vor fi remodelate cu totul altfel, cel putin in zona veche, unde conteaza ceea ce am gasit.

Vom pastra insa ideea de pasaj, adica va exista o trecere intre Lipscani si Gabroveni si invers, dar vom avea spatii dedicate publicului, o parte comerciala, cu bistro, restaurant, librarie, un punct de informare turistica, un magazin de suveniruri. Deci vor fi mai degraba spatii dedicate publicului larg, nu numai comertului.

Finantarea

Suma totala alocata proiectului de restaurare a Hanului Gabroveni este de 17 milioane de lei, iar finantarea vine din doua parti: 11.390.000 de lei de la Primaria Capitalei, iar restul de la Ministerul Culturii, printr-un mecanism de finantare de la guvernul norvegian.

"Asa s-a pornit proiectul. Ministerul Culturii avea nevoie de un monument, dupa ce s-a decis sa aplice pentru fondurile oferite de Guvernul Norvegiei, iar noi aveam monumentul.

In vara lui 2007 am inceput demersurile, in 2009 am aflat ca proiectul a castigat banii si din acel moment am inceput demersurile catre Primaria Capitalei, in subordinea careia se afla ARCUB, pentru asigurarea restului de fonduri", ne-a explicat Mihaela Paun.

Prima parte a proiectului, care este supravegheata si finantata de Ministerul Culturii, ar trebui sa fie gata pana la sfarsitul lunii mai. Atunci ar trebui sa fie finalizata consolidarea intregii cladiri si fatada dinspre Lipscani.

Restul lucrarilor va intra sub tutela si finantarea Primariei, care se va ocupa de finisaje si de constructia unei cladiri noi, exact langa han. "Impreuna cu hanul ni s-au dat 485 de metri patrati de teren.

Langa terenul acela mai era o fasie de pamant, despre care nu se stia nimic. Am facut demersurile pentru a afla ce se intampla cu acel loc de pe Lipscani, la nr 90, pentru ca ramanea practic o bucata de teren intre vechiul han si noua cladire, care ne incurca. Pana la urma am reusit sa le alipim si sa facem un numar postal intreg", ne-a mai spus Mihaela Paun.

De ce atat de tarziu?

Am intrebat si de ce restaurarea hanului a inceput atat de tarziu, dupa decenii in care acesta a atins un grad de degradare greu de imaginat pentru o cladire monument-istoric.

Foto: www.hanulgabroveni.ro

"Stiu cladirea de mic copil, cand avea obloanele trase, iar acestea erau folosite drept afisaj. Initial, cladirea a apartinut Ministerului Culturii, care a refacut niste bolti, s-au pus piloni pentru ca sa nu se prabuseasca de tot. Ulterior, a intrat in administrarea Primariei Bucuresti.

Foto: www.hanulgabroveni.ro

Din 2006, a fost data in administrare catre ARCUB. Dupa ce m-am dumirit ce-i cu cladirea si ce statut are, am inceput curatarea, am inlaturat molozul. Abia prin 2007 am inceput sa facem demersuri pentru obtinerea de fonduri, iar in 2009 am obtinut sprijinul primarului Sorin Oprescu", ne-a explicat directorul ARCUB.

Tot Mihaela Paun este responsabila si de desfiintarea terasei "La Ruine", in 2007.

"Dupa ce am primit in administrare hanul, am fost si eu acolo si cand am vazut ce se intampla, am crezut ca o sa cada cerul pe mine. Lipita de han era o terasa si primul lucru pe care l-am facut a fost sa cer desfiintarea acesteia, pentru ca zidurile acelea puteau sa cada in orice moment peste cineva care isi bea berea linistit acolo", ne-a spus oficialul.

Putina istorie

Sunt istorici care plaseaza inceputurile hanului Gabroveni in 1739, pe baza insemnarilor francezului Jean Claude Flachat, potrivit caruia fiul lui Nicolae Mavrocordat, Constantin, ar fi inaltat un "bezesten" - o cladire patrata, un fel de hala - care sa fie ocupat de negustori straini, greci, turci sau unguri, dar fostul secretar domnesc nu face nici o precizare in ceea ce priveste localizarea constructiei.

Cercetarile arheologice si documentele de epoca atesta insa faptul ca hanul Gabroveni a fost construit intre 1804-1818 pe locuri ocupate anterior de case mai modeste realizate din caramida, datand din secolele XV-XVI, si ale caror vestigii au fost descoperite sub nivelul pivnitei hanului. Aici veneau sa se adaposteasca negustori bulgari care isi aduceau marfurile din Gabrovo.

Epoca de glorie negustoreasca a acestui han, care a ars si a fost refacut de mai multe ori, se intinde pe durata unui sfert de veac, intre 1825 si 1850. Se pare ca aceasta cladire a adus in peisajul orasului pentru prima data elementul "pasaj".

La parter se aflau pravalii pentru vanzarea cu amanuntul a produselor textile. Accesul in acest culoar lung de aproape 50 m in fata pravaliilor boltite se facea doar pe la capetele lui prin portile din stejar masiv inchise cu feronerie de fonta.

Citește și:
Sexul să fie normat, Diamantele - fără număr!
Sexul să fie normat, Diamantele - fără număr!
Știți care-i diferența dintre deputatul PSD Dan Tudorache „Diamante” și Aurel Bălășoiu? Că ultimul nu mai e membru PSD. Partidul l-a exclus cu celeritate, la numai câteva zile după ce...
Blocul construit de un important lider PNL, branșat ilegal la curent. PSD cere lămuriri UPDATE
Blocul construit de un important lider PNL, branșat ilegal la curent. PSD cere lămuriri UPDATE
PNL trebuie să ofere clarificări în legătură cu cazul privind branşarea ilegală a unui imobil din Brăila care ar aparţine fostului secretar de stat în Ministerul Muncii, liberalul...