Codul Penal si Codul de Procedura Penala pot crea "cel mai permisiv regim pentru infractori din Europa, motiv de neliniste pentru alte state UE, in epoca criminalitatii transfrontaliere", potrivit unui raport al Societatii Academice din Romania (SAR).
Potrivit raportului SAR, "Romania se confrunta cu atacuri fara precedent la adresa Codului de Procedura Penala, temelia sistemului statal de combatere a criminalitatii".
Senatul Romaniei a adoptat in data de 19 martie 2008 proiectul de lege privind aprobarea OUG 60/2006, care amendeaza Codul Penal si Codul de Procedura Penala. Potrivit SAR, desi forma proiectului de lege adoptata de Senat este imbunatatita fata de varianta initiala trimisa spre promulgare si a carei reexaminare a fost solicitata de catre Presedintele Romaniei, au mai ramas prevederi care vor genera probleme serioase in practica.
Reprezentantii SAR amintesc ca varianta initiala a textului de lege a starnit ample controverse, deoarece submina sistemul legislativ romanesc de combatere a criminalitatii, prin protejarea drepturilor persoanelor investigate. Parlamentul Romaniei a primit mai multe critici, in special din partea procurorilor, a societatii civile si a partenerilor internationali (ambasadorii Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii si Olandei), sustine SAR.
Potrivit raportului "Romania - veriga slaba a sistemului european de combatare a criminalitatii", printre prevederile controversate s-a numarat interceptarea telefonului unei persoane, numai dupa informarea prealabila a acesteia cu privire la ancheta desfasurata. Reprezentantii Societatii Academice din Romania arata ca, potrivit legii romane, daca autoritatile austriece ar fi efectuat o ancheta cu privire la o retea de traficanti de droguri, si aveau nevoie sa intercepteze telefonul unui suspect in Romania, ar fi trebuit sa-l informeze in prealabil, daca amendamentul promovat de Camera Deputatilor ar fi intrat in vigoare.
SAR semnaleaza faptul ca prevederile initiate de Camera Deputatilor si modificate sau nu, de catre Senat, "submineaza sistemul de riposta impotriva criminalitatii", cu consecinte grave pentru Romaania si pentru tarile cu care statul roman colaboreaza in materie penala.
SAR sustine ca, din cauza acestor reglementari legislative, "adoptate impotriva angajamentelor pe care Romania si le-a asumat ca stat membru al Uniunii Europene", Comisia Europeana a criticat reforma sistemului legislativ romanesc, in ultimul sau raport. Reprezentantii Societatii Academice din Romania mai arata ca "ar fi un semn de maturitate politica din partea Parlamentului Romaniei daca ar elimina aceste amendamente atat de controversate".
Intr-un raport dat publicitatii in data de 4 februarie 2008, Comisia Europeana critica modificarile la Codul de procedura penala si la Codul penal, adoptate de Parlament in octombrie 2007, si respinse de presedinte, tragand un semnal de alarma cu privire la consecintele internationale pe care le-ar avea aceste amendamente, daca ar fi promulgate.
"Legea prevede modificari semnificative ale cadrului legislativ pentru anchetarea si urmarirea in justitie a proceselor penale. Ea prevede, intre altele, limitarea urmaririi penale, in principiu, la 6 luni, precum si autorizarea perchezitionarii, interceptarii sau inregistrarii comunicatiilor doar cu informarea prealabila a suspectului, iar frauda inferioara pragului de 9 milioane de euro ar fi considerata infractiune minora, cu o sanctiune maxima de 5 ani de inchisoare", explica documentul Comisiei Europene.
"Daca vor fi promulgate, aceste modificari ar afecta subtantial negativ eficienta anchetelor penale in Romania, in general. Ele ar afecta, de asemenea, anchetele comune impreuna cu statele membre, lupta impotriva terorismului si urmarirea in justitie a criminalitatii transfrontaliere", avertizeaza raportul.
Comisia Europeana mentioneaza ca "procuratura nu mai poate utiliza evaluari de natura tehnica efectuate de administratia fiscala pentru a stabili amploarea prejudiciului".