Sa radem pana dam in plans cu PNL (Opinii)

Daca nu ne-ar afecta dramatic vietile, politica romaneasca ar avea un haz nebun, care adesea il eclipseaza chiar pe Caragiale.

Am rade asadar in hohote, daca n-am avea toate motivele sa plangem privind ce oameni ne conduc sau vor sa ne conduca destinele. Iar ultimul exemplu sta chiar in reactiile starnite de modificarea Codului Muncii.

Dincolo de aspectele ei pozitive si negative (asupra carora nu mai revin), reglementarea este una prin excelenta liberala, ultraliberala as zice, pentru ca dinamizeaza piata muncii, pune accent pe concurenta si sporeste libertatea de actiune a patronatului, dand in acelasi timp o lovitura muncii la negru.

Este firesc ca stanga politica si sindicala sa nu fie deloc incantata de noua reglementare cu atat mai mult cu ea ii afecteaza cel mai tare pe bugetari, adica principalii clienti si ai PSD si ai sindicatelor.

Asa ca reactia lor este pana la un punct justificata. E drept, PSD a fost total dezinteresat pe toata perioada elaborarii noului cod, desi ar fi trebuit ca tema sa fie de cel mai inalt interes pentru acest partid care sa se implice, sa vina cu solutii alternative, sa provoace dezbateri de fond sau, in orice caz, cu mai multa substanta decat constatarea ca Emil Boc e rau.

Reactia liberala este insa cu totul nelalocul ei. Un partid de drepta, liberal ar trebui sa fie foarte multumit de initiativa guvernului si sa o sustina. PNL ar fi indreptatit sa protesteze doar daca, eventual, ar socoti reglementarea insuficient de liberala, adica din motrive diametral opuse celor sindicale si social democrate.

Sau si-or fi amintit liberalii romani ca la Bruxelles de cele mai multe ori ALDI voteaza alaturi de socialisti, fiind mai degraba de stanga?

Va fi Codul Muncii adoptat prin asumarea raspunderii guvernului? Cu cat mai repede vine acest balon de oxigen pentru economie, cu atat mai bine, ar trebui sa spuna liberalii.

Este adevarat ca procedura e discutabila, iar abuzul de asumari este una dintre problemele mari ale cabinetului Boc. Dar, intr-un fel, relaxarea legislatiei muncii este o urgenta, daca vrem sa iesim din criza cu ajutorul investitiilor, asa ca asumarea aceasta nu este chiar atat de ilogica.

Cand colo, ce sa vezi? "Noi nu avem cum sa fim de acord cu asumarea raspunderii pe noul Cod si sa nu atacam cu o motiune de cenzura, fiind absolut de acord toate marile centrale sindicale si aproape toate confederatiile patronale ca nu se poate accepta o lege de asemenea importanta, bagata pe gat atunci cand vrea si cum vrea domnul Emil Boc", zice Crin Antonescu. Deci liberalii se aseaza in fruntea coloanelor sindicale, la brat cu PSD si se opun unei initiative liberale doar pentru ca ea vine de la Emil Boc. Exceptional!

Vicepresedintele PNL, Victor Paul Dobre, incearca o explicatie mai concreta si izbeste cu oistea drept in gardul liberal de-l face praf: "Noi nu putem fi de acord cu prevederile care duc la concedieri colective".

Ca liberalii sunt mai preocupati de salariati decat de patronat explica magistral si Varujan Vosganian: "In conditiile in care guvernul ameninta cu disponibilizari este eronat sa vii in Parlament cu un Cod al Muncii care vulnerabilizeaza salariatul".

Cum poate socoti un liberal ca o legislatie care deschide piata muncii si inteteste competitia, care da prioritate celui mai eficient si ajuta patronatul sa-si ajusteze in permanenta afacerea la dimensiunea ideala reprezinta o masura eronata? Cum poate un liberal sa considere ca un salariat trebuie protejat prin reglementari paternaliste indiferent de competenta sa si in detrimentul situatiei reale a firmei?

Si oare dinamizarea pietii muncii si combaterea muncii la negru nu reprezinta modalitati esentiale de combatare a somajului care-l ingrijoreaza atat de tare pe dl. Vosganian?

Si acesta este doar inceputul distractiei, caci urmeaza elaborarea textului motiunii de cenzura care, atacand o reglementare de dreapta, nu poate fi decat de stanga. Oare nu le va pica liberalilor mana sa semneze si apoi sa voteze pentru asa ceva? Punem intrebari degeaba, caci n-are cine sa raspunda.

Crin Antonescu stie un singur lucru: fara PSD si electoratul bugetar nu are nicio sansa sa ajunga la Cotroceni, ideal pentru care este dispus sa-si vanda si sufletul nu numai cateva nenorocite de principii liberale si o clasa mijlocie minoritara.

Iar tovarasii sai sunt atat de dominati de personalitatea sa, "ca ca dansul nu mai gasesc", incat sunt si ei dispusi sa inghita orice broasca raioasa le va servi.

Dar cat timp au intrat in hora cu PSD, liberalii nici nu prea mai au cum sa danseze decat pe piciorul stang pana o sa-i doara, iar cel drept o sa li se atrofieze de-a dreptul.

Mesajul lui Nicușor Dan pentru Gabriela Firea: ”Nu ar mai trebui să deschidă gura, darămite să vrea să mai fie primar”

Intrarea Gabrielei Firea în cursa pentru Primăria Capitalei nu-l afectează pe actualul edil. Nicuşor Dan a declarat marţi, 23 aprilie, că lupta se va da între el şi Cristian Popescu...

Lovitură puternică pentru Piedone. Cât de multe voturi poate pierde după ce PSD a aruncat-o în cursa pentru Primăria Capitalei pe Firea

PSD și PNL au renunțat să-l mai susțină pe medicul Cătălin Cîrstoiu la alegerile pentru Primăria Capitalei. Cele două mari partide i-au aruncat în luptă Gabriela Firea (PSD) și pe...