De ce se tem cel mai tare romanii in pandemie. Ce alimente au cumparat mai mult sau mai putin decat inainte de criza - studiu

Potrivit unui studiu derulat in luna aprilie de Unlock Research pentru Adama Agricultural Solutions, cea mai mare ingrijorare resimtita de romanii din mediul urban este legata de situatia generala a economiei si viitorul incert, urmata de propria situatie financiara, punerea in pericol a sanatatii si teama de a ramane fara loc de munca.

Temerile privind securitatea alimentara se regasesc abia pe locul al 9-lea, ceea ce arata ca atat productia, cat si distributia produselor alimentare a functionat in parametri normali in contextul pandemiei.

Aproape 1 din 2 consumatori declara ca achizitioneaza des produse ale companiilor care comunica public despre masurile sanitare pe care le iau, fapt ce demonstreaza ca increderea consumatorilor in siguranta produselor este un factor-cheie.

Repondentii sustin ca au consumat mai putin alcool in izolare, bauturile alcoolice fiind printre produsele a caror rata de consum a scazut cel mai mult in aceasta perioada.

Romanii fac cumparaturi mai rar, iar categoria la care a crescut cel mai mult volumul de aprovizionare sunt tinerii (18-24 de ani).

Totodata, a crescut apetenta consumatorilor pentru produse proaspete (fructe si legume). Desi preferate de multi consumatori, pietele agro-alimentare au fost mult mai putin frecventate in aceasta perioada, din cauza conditiilor incerte de igiena pe care le-ar putea asigura.

"ADAMA este un jucator-cheie pe piata de agribusiness. Misiunea noastra este sa ii sprijinim pe fermieri cu solutii de ultima generatie pentru optimizarea culturilor.

In felul acesta suntem permanent conectati la problemele care tin de agricultura, un domeniu strategic pentru Romania.

Studiul arata ca exista o fragilitate in lantul alimentar, care trebuie tratata cu multa responsabilitate de catre autoritati: criza COVID-19 a aratat ca fermierii au nevoie de o infrastructura de distributie mult imbunatatita, care sa poata sa le puna in valoare produsele si care sa poata furniza oamenilor produse proaspete in conditii de siguranta.

Ar fi pacat sa fi trait o asemenea criza si sa nu invatam nimic din ea", a declarat Dimitrios Drisis, directorul general al ADAMA.

Statul si companiile, actorii importanti pentru depasirea crizei

92% dintre respondenti considera ca statul este primul care trebuie sa intervina pentru depasirea situatiei create de pandemia de coronavirus, pe urmatoarele locuri plasandu-se companiile.

Potrivit respondentilor, acestea din urma trebuie sa ajute oamenii sa treaca mai usor prin aceasta criza inclusiv prin educare si informare. 46% dintre acestia sustin ca vor sanctiona marcile care nu se comporta responsabil in aceasta perioada.

Romanii vad companiile ca protectori - de aceea, se asteapta, in majoritate covarsitoare, ca acestea sa-si protejeze angajatii (83%) si categoriile sociale vulnerabile, dar si productia si economia locala (82%).

Situatia economica este sursa principala de ingrijorare

Aproape jumatate dintre romanii din mediul urban estimeaza incheierea crizei sanitare in maxim 2-3 luni. Pe de alta parte, 52% dintre acestia se asteapta ca dificultatile economice sa dureze mai mult de un an.

Cea mai mare ingrijorare resimtita de catre romanii din mediul urban este legata de situatia generala a economiei si de viitorul incert (68%). Propria situatie financiara este si ea foarte importanta, ca sursa de ingrijorare (49%).

Pe locurile urmatoare se plaseaza ingrijorarea cu privire la felul in care sanatatea este pusa in pericol de epidemia de COVID-19 (41%), dar si teama de a ramane fara loc de munca (38%).

Doar 28% dintre romanii din mediul urban se declara ingrijorati de siguranta alimentara. Principalele motive de ingrijorare fac referire la posibilitatea de contaminare a produselor sau ambalajelor de catre ceilalti cumparatori (46%) sau de catre personalul de vanzare (41%).

Din acest punct de vedere, consumatorii sustin ca ar fi benefice actiuni de comunicare din partea autoritatilor care sa clarifice in ce masura ambalajele pot sau nu sa fie o sursa de contaminare cu noul coronavirus.

Totodata, posibilitatea de a ramane fara alimente este un subiect de care oamenii sunt mult mai putin ingrijorati in acest moment (doar 24% dintre cei chestionati). Acolo unde apare aceasta ingrijorare, ea se refera la teama ca stocurile de mancare sa se epuizeze sau de perspectiva de a ramane fara bani.

Tiparele de consum alimentar au suferit schimbari

Conform unui studiu Eurostat din aprilie 2019, Romania se confrunta cu un paradox: desi suntem un producator important de fructe si legume, romanii sunt codasi la consumul acestora.

Un an mai tarziu, in context pandemic, consumatorii chestionati arata o realitate modificata: ei declara ca au cumparat mai mult decat inainte de criza fructe proaspete (30%), legume (26%). Pe urmatoarele locuri se situeaza produsele congelate si conservele.

Produsele de baza (faina, ulei, malai), apa imbuteliata si racoritoarele sunt si ele cumparate mai mult in aceasta perioada de catre 25% dintre consumatori.

Pe de alta parte, anumite categorii de alimente sunt cumparate mai putin decat inainte - mancarea gata preparata (39%), alcoolul (35%), dar si snacks-urile (33%), produsele de panificatie/ brutarie (29%) si mezelurile (28%).

Apar si alte schimbari in comportament in aceasta perioada, o mare parte avand legatura cu igienizarea - 88% dintre consumatori spala fructele si legumele cu mai multa atentie decat inainte, iar 60% dezinfecteaza ambalajele produselor dupa achizitionare.

Principalele masuri asteptate de la producatori pentru garantarea sigurantei alimentelor fac referire la echipamentele adecvate de protectie pentru angajati - 78%, dar si la masuri sporite de igienizare a spatiului de productie - 68%.

Aditional, consumatorii considera oportune si alte masuri, precum extinderea procedurii de testare a sanatatii angajatilor, dar si ca producatorii sa automatizeze cat mai mult din procesul de productie sau sa dezvolte masuri suplimentare de sterilizare a produselor.

Nu in ultimul rand, consumatorii si-ar dori ca brandurile sa comunice mai mult despre actiunile pe care le intreprind pentru a asigura siguranta alimentelor.

Frecventa de cumparare a produselor alimentare a scazut semnificativ de la declansarea crizei sanitare. Daca inainte de criza 83% dintre cei chestionati faceau cumparaturi de produse alimentare de cel putin de cateva ori pe saptamana, criza pandemica a determinat schimbari in tiparul de cumparaturi, acum 62% declara ca fac cumparaturi de produse alimentare o data pe saptamana sau mai rar.

Tinerii (18-24 ani) sunt categoria care la care volumul de cumparaturi a crescut cel mai mult.

Criza pandemica a determinat schimbari si la canalele comerciale utilizate

In aceasta perioada, cumparatorii au frecventat predominant canalele moderne de comert - hipermarketuri (53%), magazine tip discounter (48%) si supermarketuri (43%), in vreme ce pietele agroalimentare au fost vizitate de doar 23% dintre consumatorii din mediul urban.

Magazinele care fac parte din retele internationale beneficiaza de cea mai mare incredere din partea consumatorilor (56%), avantajele mentionate spontan fiind gama larga de produse oferite (24%), standardele de calitate mentinute (17%) precum si preturile avantajoase (16%).

Pe de alta parte, consumatorii mentioneaza ca dezavantaje ale acestor magazine aglomeratia perceputa (18%), precum si anumite nesigurante legate de provenienta produselor comercializate (18%).

Dintre cei care obisnuiau sa frecventeze pietele inainte de criza, doar 39% au mai revenit in perioada crizei, multi dintre acestia preferand in aceasta perioada mai degraba hypermarket-urile (55%) si magazinele tip discounter (50%).

Mai mult, consumatorii declara ca au un nivel relativ scazut de incredere in pietele agroalimentare (36%), principalele bariere mentionate spontan fiind legate de igiena precara (22%) si de aglomeratia/contactul cu multe persoane (20%).

Pe de alta parte, pietele sunt totusi apreciate pentru faptul ca ofera produse proaspete si de calitate (50%).

Unlock Research a derulat pentru Adama Romania o cercetare cantitativa si calitativa avand drept obiectiv principal masurarea comportamentului alimentar si a ingrijorarilor romanilor cu privire la alimente, in contextul COVID-19. Studiul s-a desfasurat in perioada 3 - 9 aprilie 2020, pe un esantion de 600 persoane, reprezentativ urban, avand o marja de eroare de +/- 4%.

ADAMA Agricultural Solutions este una dinte companiile de top din industria protectiei plantelor la nivel global. Cu un portofoliu vast si diversificat de produse de inalta calitate, echipa Adama formata din peste 6.600 de persoane ajunge la fermierii din peste 100 de tari, furnizand solutii pentru controlul buruienilor, daunatorilor si bolilor si pentru cresterea recoltelor. Pentru mai multe informatii vizitati www.adama.com.

Unlock Research este o companie de know-how si cercetare de piata cu capital 100% romanesc infiintata in 2008. Unlock este specializata in studii de strategie de brand si marketing cultural, centrata pe descoperirea de insight-uri despre oameni, categorii si branduri care sa contribuie la cresterea business-urilor clientilor pentru care lucreaza.

La finalul anului 2014 Unlock s-a repozitionat ca agentie de know-how integrat (cercetare de piata, data mining, pozitionare de brand, insight generation, consumer trends & innovation), adaptandu-se astfel la noile reguli de marketing care vizeaza raportarea la om in totalitatea sa si nu doar in rol de consumator al unei categorii.

Misiunea agentiei este sa ajute brandurile sa creasca si sa schimbe lumea in bine.

Surpriza celui mai recent sondaj de opinie: Nicușor Dan pierde prima poziție în lupta pentru Primăria Capitalei

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...

Mai mulți miniștri, în frunte cu Marcel Ciolacu, ajung în Qatar, pentru "investiții de 15 miliarde de euro"

Premierul Marcel Ciolacu şi şase miniştri se află, începând de marţi, în vizită de lucru în Qatar, dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de...