Tu stii ce mananci? Rafturile sunt pline cu bulion din concentrat de tomate, desi legea spune ca trebuie facut din rosii proaspete

Un ordin de ministru care e in vigoare de 15 ani prevede ca sub denumirea de "pasta de tomate" si "bulion" se pot vinde doar produsele obtinute "prin zdrobirea si strecurarea" rosiilor de buna calitate.

Cu toate astea, cele mai multe dintre sortimentele de pasta de tomate si bulion care se gasesc astazi, la raft, au fost fabricate din concentrat de tomate de provenienta necunoscuta, diluat cu apa.

Inca din 2003 e in vigoare Ordinul 362/2002, dat de Guvernul Nastase pentru aprobarea Normei cu privire la continutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea si pastrarea bulionului si a pastei de tomate.

In textul acestei norme se prevede clar, la Articolul 3, ca "bulionul si pasta de tomate sunt produse obtinute prin zdrobirea si strecurarea tomatelor, la care se pot adauga sare sau zahar, urmate de concentrarea prin fierbere a sucului obtinut, pana la consistenta de bulion sau pasta, ambalate in recipiente ermetice sau neermetice".

Aceeasi norma stabileste fara echivoc si caracteristicile materiei prime folosite la obtinerea bulionului si a pastei de tomate.

Mai exact, in textul citat, la Articolul 5 se arata ca "tomatele sunt legume proaspete, sanatoase, intregi, ajunse la maturitate industriala, de culoare rosie intensa, fara semne de fermentare sau mucegai, neatacate de boli criptogamice".

Din zdrobirea si strecurarea acestor rosii sanatoase ar trebui sa rezulte deci un produs cu consistenta mai redusa (bulionul) sau mai ridicata (pasta de tomate), care sa aiba culoare uniforma, "rosie intensa pana la rosie caramizie" si sa indeplineasca o serie de caracteristici tehnice care sa-i ateste calitatea si sa il recomande pentru consum uman.

Din pacate, bulionul si pasta de tomate descrise in norma aprobata prin Ordinul 362/2002 aproape ca nu se mai gasesc in comert. In schimb, rafturile sunt pline de sortimente de pasta de rosii si bulion obtinute din concentrat de tomate diluat cu apa. Iar modul in care sunt etichetate aceste alimente nu face decat sa-l deruteze pe consumator, care nu are, de fapt, nicio sansa se afle ce contin cutiile, tuburile si borcanele cu bulion si pasta de tomate de la raft.

Ce este concentratul de tomate?

Spre exemplu, consumatorul ar fi indreptatit sa se intrebe ce anume este concentratul de tomate. In mod normal, acesta ar trebui sa fie o pasta foarte densa obtinuta din rosii. Prin diluare cu apa potabila, aceasta ar trebui sa se transforme in pasta comenstibila de tomate (aliment cu consistenta ridicata) sau in bulion (care este vascos, avand o ceva mai consistenta redusa).

Totusi, nicaieri pe eticheta nu scrie ca lucrurile stau intr-adevar asa si ca in concentrat se gasesc doar tomate si nu alte substante, cum ar fi aditivii care ajuta la conservare.

In plus, i-am putea numara pe degetele de la o singura mana pe producatorii care mentioneaza pe eticheta de unde provin rosiile din care s-a obtinut concentratul de tomate. Informatia e importanta pentru ca, in cazul in care tomatele au fost cultivate si procesate intr-o tara din afara UE - sa spunem in China - ele ar putea contine urme de pesticide sau ar fi putut fi procesate in conditii improprii.

La urma urmei, normele sanitar-veterinare si pentru siguranta alimentelor din Asia sunt altele decat cele din UE. Intrebarea este: cine controloeaza, la noi, calitatea concentratului de tomate din care se fac bulion si pasta de rosii?

Ziare.com a solicitat in scris Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului (ANPC) sa ofere mai multe informatii, in cazul in care testeaza periodic alimente de la raft pentru a vedea daca eticheta reflecta fidel continutul produsului, inclusiv in ceea ce priveste aditivii si alte substante care i-ar putea pune consumatorului sanatatea in pericol. Pana acum nu am primit, insa, niciun raspuns.

Singurul lucru de care putem fi siguri, la acest moment, este ca, citind etichetele produselor, un consumator nu poate afla despre ele decat ca au in compozitie un ingredient de origine necunoscuta caruia i s-au adaugat apa si sare. Nimic altceva.

80% din sortimentele de bulion si pasta de tomate nu respecta legea

Ce-i drept, parte dintre producatorii de bulion incearca sa isi atraga clienti scriind pe ambalajele produselor ca n-au pus in aliment nici E-uri, nici conservanti si nici aditivi. Cel mai probabil, producatorul n-a adaugat niciuna dintre aceste substante. Dar nu neaparat pentru ca s-a gandit sa castige in competitia cu ceilalti prin producerea unor alimente mai bune pentru sanatatea consumatorului. Ci pentru ca este obligat.

Mai exact, in norma aprobata prin Ordinul 362/2002 se prevede clar ca "la fabricarea bulionului si a pastei de tomate nu este permisa adaugarea colorantilor, substantelor conservante si a substantelor de ingrosare (amidon, gume etc.) ". Doar in cazul pastei de tomate ambalata la tuburi este permisa adaugarea a cel mult 150 mg de benzoat de sodiu la kilogramul de produs. In cazul bulionului, insa, aditivii nu sunt permisi.

In urma unui studiu, Asociatia Pro Consumatori (APO) a ajuns la concluzia ca aproape 80% din sortimentele de bulion si pasta de tomate de la raft au fost produse cu incalcarea Ordinului 362/2002 si ar trebui retrase din comert.

Cu toate astea, autoritatile nu iau nicio masura.

Ca sa intelegm mai bine cum stau lucrurile, am intrebat ANPC de ce se gasesc raft, in continuare, toate aceste produse, in conditiile in care Ordinul 362/2002 este inca in vigoare. Am cerut datele in scris, in baza Legii 544/2001, in conditiile in care conducerea institutiei ne-a informat, in repetate randuri, ca aceasta este singura cale de comunicare cu presa. La momentul in care institutia ne va raspunde, va vom putea oferi informatiile.

Din pacate, in lipsa unor clarificari in etichetarea bulionului si pastei de tomate, singurul care pierde este consumatorul, obligat sa isi aleaga alimente fara sa stie aproape nimic relevant despre compozitia si calitatea lor.

Articolul face parte din Campania Ziare.com Tu stii ce mananci? - o campanie de informare si constientizare a importantei de a cunoaste ce mancam si a impactului pe care il au anumite alimente sau ingrediente asupra sanatatii noastre. De ce este important ca pe fiecare produs sa existe lizibil o lista cu toate ingredientele continute, dar si cu orice alt element (tip de procesare, ambalare etc) care ne-ar putea afecta sanatatea? Ce inseamna ingredientele sau mentiunile trecute pe eticheta? Ce spun studiile despre impactul diferitelor alimente sau ingrediente asupra sanatatii? Sunt intrebari la care vom raspunde in cadrul acestei campanii. Daca aveti si voi intrebari sau vreti sa ne semnalati nereguli pe care le intalniti in magazinele din care va faceti cumparaturile, trimiteti un mail pe adresa viatasanatoasa@ziare.com. Fiti parte din aceasta campanie, care militeaza pentru o viata sanatoasa!

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...