La doi ani de la începutul pandemiei și în plin val patru, România alege, din nou, varianta spitalelor care tratează exclusiv pacienți cu COVID-19, fiind una dintre puținele țări europene care iau astfel de decizii. Doar în ultimele două zile Spitalul Sfântu Ioan, Spitalul Malaxa și, cel mai recent, Maternitatea Bucur, au devenit unități sanitare care tratează doar pacienți pozitivi la coronavirus.
Toate gravidele de la Maternitatea Bucur au fost externate în cursul zilei, asta după trei luni în care unitatea a reușit să funcționeze în sistem mixt. Specialiștii și medicii din sistem sunt de părere că o transformare a spitalelor cu diverse profile în unități medicale care să fie destinate exclusiv pacienților COVID-19 nu e un lucru bun, considerând că un sistem hibrid, în care să poată fi tratați atât pacienți negativi cât și pacienți pozitivi ar fi mai util.
De altfel, aceasta este și soluția găsită de alte state europene care au un număr mare de pacienți depistați cu COVID-19 și a căror formă este de la moderată la severă.
"Crearea unor spitale COVID în zone nevralgice ale Capitalei și în spitale mari pluridisciplinare, cum a fost cazul Spitalului Colentina, a pus spitalele respective în situația de a interna exclusiv bolnavi COVID, ceea ce evident nu numai că ne-a frustrat cumva în activitatea noastră de specialitate, dar mai grav, a perturbat sever îngrijirea și monitorizarea pacienților care nu aveau "șansa" de a fi infectați", a explicat pentru Ziare.com profesorul Gheorghe Andrei Dan, șeful Clinicilor de Cardiologie și Medicină Internă de la Spitalul Colentina, unul dintre cele mai mari din Capitală.
Cu alte cuvinte, spitalele s-au văzut nevoite să interneze orice tip de pacient, indiferent de profilul său și de patologia sa primară - neurologie, ortopedie, cardiologie, diabet - singurul criteriu de internare fiind faptul că au coronavirus. Mai mult, acești pacienți au fost tratați de medici care nu sunt de specialitate dar care au dobândit competențe în tratarea bolnavilor COVID-19.
"Deși și noi și alții am semnalat riscul unei asemenea strategii încă de la început, nu s-a înțeles acest mesaj și s-a ajuns la un soi de transhumanță prin trimiterea pacienților dintr-un loc în altul prin țară", a mai explicat profesorul G.A. Dan.
Această modificare și trecere a spitalelor la tratarea exclusivă a unor pacienți COVID-19 a dus inclusiv la pierderi financiare majore pentru unele unități medicale și riscul de a se ajunge într-o situație similară acum, în valul patru, este la fel de mare.
Asta pentru că dacă pe unele secții nu sunt internați bolnavi, acestea nu fac externări. Or, prin sistemul de asigurări de sănătate spitalele primesc bani în funcție de numărul de bolnavi externați și cazuri tratate.
"Secțiile de ortopedie și chirurgie de la noi și-au practicat specialitatea la un nivel minim în acea perioadă. Inutil să spun ce pagubă medicală și financiară a însemnat aceasta politică", a punctat profesorul G.A. Dan.
La rândul său, Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), a explicat pentru Ziare.com că medicina primară și medicina ambulatorie sunt prea puțin folosite în România, motiv pentru care spitalizarea este cel mai des folosită de pacienții cronici. Aceștia au cel mai mult de suferit de pe urma deciziilor autorităților, arată șeful COPAC.
"Sistemul este greoi și insuficient pentru a trata numărul de bolnavi. Accesul dificil la serviciile medicale face ca mulți dintre acești pacienți să rămână acasă, să nu beneficieze de servicii sau să nu dorească să meargă în spital. Mulți stau așa până în ultima clipă când starea lor de sănătate se agravează", a spus Radu Gănescu.
Reprezentantul pacienților arată spre restul statelor europene unde procentul vaccinării în populația generală ajunge la 70 - 80%.
"Dacă și la noi era la fel, cu siguranță că nu aveam atât de mulți pacienți în spitale și nu era așa o presiune mare pe sistem. Există presiune pentru că spațiile de terapie nu sunt suficiente și astfel pacienții ajung să fie redistribuiți în alte localități. E păcat că nu am folosit în ultimul an acele spitale platformă care ar fi ajutat foarte mult și ar fi putut să scoată presiunea din unitățile sanitare clasice. Pacienții cronici ar fi avut și ei acces la sistem, circuitele ar fi fost mai libere și nu s-ar fi ajuns în situația de a avea atâtea decese în rândul bolnavilor cronici", a completat Radu Gănescu.
O altă soluție a fost găsită de Spitalul Universitar de Urgență București, cel mai mare din Capitală. În unitatea medicală secțiile au fost împărțite și tratează atât pacienți care sunt pozitivi cât și pacienți care sunt negativi la coronavirus.
"Credem că soluția este una bună", a declarat profesorul Cătălin Cîrstoiu, managerul unității sanitare.
O astfel de variantă nu a putut fi însă găsită și de Maternitatea Bucur deși, conform medicului Manuela Predilă niciunde în lume nu există maternități sau spitale dedicate exclusiv COVID.
"Noi nu am cerut să ne ocupăm doar de non COVID, ne dorim însă să ne putem îngriji și pacientele noastre non COVID", a punctat medicul pe Facebook.
sau macar portarul de la 3 coceni sa dea un update oficial romanilor care este... Vezi tot