Ce este sindromul Long COVID și cum îi afectează pe cei trecuți prin boală. ”Am pacienți care sunt dependenți de oxigen”

Mulți pacienți care fac boala COVID-19 rămân cu o serie de simptome și după vindecarea acesteia. Unele dispar în timp, altele persistă și sunt atât de grave, încât pacientul se vede în imposibilitatea de a face activitățile pe care le făcea în mod curent înainte de boală. La nivel mondial încă se studiază aceste simptome care au fost numite generic sindrom Long COVID.

Studiile arată însă că cei care rămân cu astfel de simptome sunt de fapt cei care au avut forme medii și severe de boală, în general persoanele nevaccinate. Mai rău este faptul că astfel de simptome se pot întâlni și în cazul altor infecții care nu au legătură cu SARS-CoV-2, iar acestea se pot confunda.

”Simptomele se agravează după o activitate fizică sau mentală”

Președintele Societății Române de Epidemiologie, prof. dr. Doina Azoicăi spune că lumea medicală încă dezbate acest efect al bolii COVID-19.

”Este o preocupare pentru acest termen de ”sindrom COVID pe termen lung” sau de ”COVID lung”. În Statele Unite se estimează că aproximativ 10-30% dintre cei care au făcut infecția cu SARS-CoV-2 ar putea să rămână cu acest sindrom COVID pe termen lung. Ceea ce se știe este că nu există definiții la momentul de față de consens cum sunt în cazul altor simptome chiar determinate de COVID. Încă există o dezbatere în lumea medicală vis-a-vis de definițiile de caz. Centrul de Control al Bolilor din SUA (CDC) etichetează acest sindrom COVID pe termen lung ca o serie de simptome care pot dura săptămâni sau luni de zile după infecția acută.

Iar aceste simptome se consideră că pot afecta o serie de organe și se agravează în mod frecvent mai ales după o activitate fizică sau mentală. Adică este o manifestare care a fost asimilată ca o manifestare post-infecție și în cazul altor infecții”, a precizat epidemiologul Doina Azoicăi.

Ce simptome au pacienții cu sindrom Long-COVID

”Oricum mecanismele acestea fizio-patologice sunt încă în curs de a fi descifrate, fiind pusă pe seama sechelelor inflamatorii după starea de inflamație din cadrul bolii sau manifestări disautonome care împiedică o autonomie a persoanei care a făcut COVID-19.

Este vorba despre oboseală, fibroză pulmonară întinsă determinată de infecția cu SARS-COV-2 la formele medii sau grave care au supraviețuit pot să dea tulburări în sfera pulmonară, ca tulburări respiratorii, dispnee, oboseală- mai ales după un efort fizic minimal. Mai este descrisă o tahicardie posturală, când persoana este în picioare. Prezintă aceste manifestări de tahicardie care nu sunt legate de alt context. În mod similar, cei care au raportat aceste simptome, le compară cu alte manifestări post-infecție, ca de exemplu în encefalomielita mialgică sau sindromul oboselii cronice, cu fibromialigia post-infecțioasă, cu fenomenele de tip neuroastenic. Sau le compară, de exemplu, cu sindromul bolii Lime post-tratament”, a precizat Dr. Doina Azoicăi.

Gindrovel Dumitra: ”Am avut și am în continuare pacienți care sunt dependenți de oxigen”

Dr. Gindrovel Dumitra, vicepreşedinte al Societății Naționale de Medicina Familiei a explicat că a avut pacienți care au prezentat simptome de oboseală, însă și pacienți care încă au nevoie de oxigen deși au trecut luni de zile de când s-au îmbolnăvit.

”Pacienții care au suferit COVID-19, mai ales cei care au suferit o formă severă pot avea anumite modificări funcționale și morfologice care se prelungesc o perioadă de timp variabilă. Si pentru că primele cazuri au fost abia anul trecut, există încă în analiză și definire acest sindrom, pentru că, de la o zi la alta descoperim cazuri care prezintă o paletă simptomatică diferită de ceea ce cunoaștem până în prezent.

Eu personal am avut câteva cazuri, majoritatea manifestându-se cu oboseală, dureri musculară, imposibilitatea de a efectua activitățile zilnice obișnuite, pe care să spunem le făceau pacienții înainte de boală. Dar am avut și am în continuare pacienți care sunt dependenți de oxigen la un interval mai mare de 30-90 de zile, chiar, ceea ce arată o alterare morfologică funcțională la nivelul pulmonar care se întinde pe o perioadă mai lungă de timp. Există pacienți care prezintă modificări la Computerul tomograf, încă la distanță de momentul la care au fost declarați vindecați, ceea ce indică o persistență a leziunilor pe o perioadă lungă nedefinită”, a explicat dr. Gindrovel Dumitra.

Răzvan Cherecheș: ”Vaccinarea oferă protecție față de sindromul COVID-lung”

Pe pagina sa de Facebook, profesorul de Sănătate Publică Răzvan Cherecheș a postat un studiu publicat de thelancet.com.

”Studiu mare din Marea Britanie - doar 0,2 % din persoanele complet vaccinate au dezvoltat simptome (2.370 cazuri din peste 900.000 de cazuri). 5% dintre persoane vaccinate cu simptome au dezvoltat sindrom COVID lung (la populația nevaccinată procentul de COVID lung este de 11%)”, a precizat Răzvan Cherecheș.

Profesorul a postat și definiția acestui sindrom. ”Sindrom COVID lung = simptome care continuă după 28 de zile după testul pozitiv”.

Persoanele vaccinate care au risc mai mare de dezvoltare de sindrom COVID lung sunt persoanele în vârstă, fragile, care trăiesc în sărăcie, care au primit o singură doză de vaccin, a arătat Cherecheș

BEC vine în sprijinul PSD și PNL. Decizia surpriză care le permite să aibă candidați separați la Primăria Capitalei

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat miercuri, 24 aprilie, o hotărâre prin care permite desființarea unei alianțe electorale până la data de 26 aprilie,astfel că PSD și PNL vor putea...

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...