Au trecut deja aproape doi ani de când a izbucnit pandemia de coronavirus, iar de atunci pare că ne învârtim într-un cerc vicios. Primăvara cazurile scad ușor, vara aproape că nu există, un nou val vine toamna, iar apogeul este atins iarna. Iar apoi acest ciclu se reia.
Oamenii nu înțeleg de ce în 15 iulie aveam 62 de cazuri noi, ca mai apoi în 15 septembrie să ajungem la 4.004, iar astăzi, 12 octombrie, la 16.743 de infectări.
La această întrebare răspunde medicul Marius Geantă, co-fondatorul Centrului pentru Inovație în Medicină. Răspunsul este unul mult mai banal decât ne-am putea imagina, și anume că, din cauza temperaturilor, cea mai mare parte dintre interacțiuni se desfășoară în interior, nu în aer liber, unde virusul se transmite mult mai repede și mai ușor.
”E simplu. Pentru că interacțiunea se produce mai degrabă în interior, oamenii petrec mai puțin timp afară, iar transmiterea în interior a virusului e mai intensă decât în spațiu închis. Arată asta foarte multe studii. Ne aducem aminte de cele care arătau cum se transmite virusul într-un avion, cum se transmite într-un restaurant, dacă e sau nu ventilat, cum se transmite în clase, la școală, sunt date care există.
Asta e explicația: oamenii petrec mai mult timp în interior și vin în contact mult mai apropiat”, explică medicul Marius Geantă.
Anumite infecții respiratorii sunt influențate și de factori externi, cum ar fi temperatura sau umiditatea, dar datele colectate până acum despre SARS-CoV-2 arată că reprezintă o excepție.
”Virusul în sine pare că nu este influențat de căldură sau de umiditate. Nu avem același pattern ca în cazul altor infecții respiratorii, cel puțin din ce știm până acum”, concluzionează Marius Geantă.