Ce șanse sunt să vedem apariția unei mutații românești a coronavirusului. „Un scenariu sumbru, dar posibil din cauza populației parțial vaccinate”

Marti, 12 Octombrie 2021, ora 03:05
4860 citiri
Ce șanse sunt să vedem apariția unei mutații românești a coronavirusului. „Un scenariu sumbru, dar posibil din cauza populației parțial vaccinate”

De câteva zile, în spațiul public circulă informații referitoare la o așa numită variantă românească a coronavirusului. Specialiștii nu exclud niciun fel de mutație, însă aceasta trebuie certificată prin studii concrete și teste avansate.

Imunologul Ștefan Dascălu, cercetător la Oxford, spune că nu a auzit despre o ”variantă românească a coronavirusului”, însă crede că ”afirmațiile respective au fost făcute în contextul imunizării parțiale care este acum în România și pe rata foarte mare de infecții”. Iar epidemiologul șef prof. dr. Doina Azoicăi spune că acestea sunt, momentan, niște speculații. Președintele Centrului Român pentru Inovație în Medicină este de părere că nu trebuie exclusă o astfel de variantă.

În contextul unei rate mici de vaccinare, virusul poate suferi mutații

”Există această presiune asupra virusului din partea sistemului imunitar de a suferi mutații și de a evada răspunsului nostru de anticorpi. Lucrul acesta este mult mai posibil în rândul unei populații care nu este imunizată complet. În România vorbim de o rată de vaccinare de 25-30% și o imunitate post-infecțioasă care este foarte slabă. Este mult mai slabă decât imunitatea post-vaccinală.

În contextul respectiv, dacă virusul circulă bine în populație și poate infecta și oameni care au acest statut imunitar fie post-infecțios fie post-vaccinal, există o șansă mult mai mare ca virusul respectiv să sufere acele mutații care îl pot face mult mai eficient în a se transmite și, practic a vedea răspunsul imunitar post-vaccinal.

Este un scenariu sumbru dar posibil, din păcate și ar trebui să reprezinte o motivație suplimentară în a redresa situația epidemiologică din România și pentru a crește acoperirea vaccinală. Este un lucru ușor de spus dar este mai greu de realizat”, a explicat imunologul Ștefan Dascălu pentru Ziare.com.

Referitor la o variantă românească, cercetătorul a precizat că ”este greu de prezis cum va arăta o astfel de tulpină cert este că modificări sunt produse la fiecare ciclu de replicație. Doar că imunitatea parțială din cadrul populației va selecționa o tulpină care este mai rezistentă răspunsului de anticorpi, de exemplu. Anticorpii noști identifică porțiuni din virus dar dacă porțiunea respectivă se modifică puțin, uneori este suficient ca răspunsul anticorpilor față de acea porțiune din virus să nu mai fie eficient”.

Epidemiologul Doina Azoicăi: ”Nu există nicio confirmare că tulpina circulantă în România ar reprezenta o variantă nouă”

Prof. Dr. Doina Azoicăi, a explicat că acestea sunt speculații.

”Nu există nicio confirmare că tulpina circulantă în România ar reprezenta o variantă nouă. Trebuie să privim lucrurile mai realist și mai corect. S-au făcut speculații cu privire la faptul că ar putea să apară o variantă nouă pentru că numărul cazurilor de infectări este mare iar rata celor vaccinați este foarte scăzută. Acestea sunt însă speculații teoretice.

Este vorba despre tulpina Delta. Nu avem posibilitatea să facem secvențiere pentru toate tulpinile și identificare de subvariante dar în principiu tulpina aceasta este cea care circulă la noi și care a circulat și în țările din jur. Ar fi o greșeală să vorbim despre altceva până nu ne confirmă laboratoarele sau specialiștii în virusologie că am avea o variantă nouă și, mai ales, o variantă românească”, a explicat epidemiologul Doina Azoicăi pentru Ziare.com.

Dr. Marius Geantă: ”Nu putem exclude apariția niciunei variante a virusului în nicio țară sau teritoriu”

Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină este de părere că ipoteza unei așa-zise variante românești nu poate fi exclusă.

”Ipoteza apariției unei variante “românești” a virusului SARS-CoV-2 nu poate fi exclusă, după cum nu putem exclude apariția niciunei variante a virusului în nicio țară sau teritoriu.

Aceasta este natura virusului, să se modifice din punct de vedere genetic pentru a infecta un număr din ce în ce mai mare de oameni și, astfel, să se perpetueze. Modificările materialului genetic al SARS-CoV-2 apar la fiecare nouă infectare, doar că din punctul de vedere al sănătății publice au importanță dar acele modificări în măsură să determine o variantă a virusului care să se transmită și mai repede, care să infecteze oamenii în ciuda faptului că sunt vaccinați sau au trecut deja prin boală sau care să determine forme mai grave sau atipice de boală (de exemplu, afectând mai mult copiii și tinerii).

Aceste modificări sunt facilitate de funcționarea defectuoasă a sistemului imun a persoanelor infectate Covid - variantele beta și gamma au apărut în Africa de Sud și America de Sud, la populații care suferă de diverse boli ale sistemului imunitar”, a explicat specialistul pentru Ziare.com.

Când am putea afla dacă avem o mutație românească

”Dacă ar apărea o “variantă românească” a SARS-CoV-2, care să pună problemele de sănătate publică descrise anterior, probabil nu vom afla sau vom afla peste câteva luni, când deja vom avea o criză de sănătate publică, din cauza faptului că România nu are în acest moment un sistem performant de supraveghere genomică a circulației SARS-CoV-2. Cu alte cuvinte, în acest moment în România putem să punem în evidență numai variantele deja definite de OMS (cum este cazul delta), dar nu avem capacitatea de a secvența și de a defini alte posibile variante ale virusului (care în baza analizei moleculare se pot încadra în zona de risc pentru sănătatea publică), ceea ce ne-ar permite să acționăm precoce, dacă este cazul”, a mai precizat dr. Marius Geantă.

Cum se formează mutațiile

Cercetătorul Ștefan Dascălu explică modul în care se formează mutațiile. Astfel, aflăm că acestea sunt urmări ale unor erori de replicație virală.

”La fiecare ciclu infecțios, practic un virus infectând una din celulele noastre, el se replică. Ori capacitatea acesta de replicație este predispusă unor erori. Acest lucru înseamnă că nu sunt produse copii identice ale virusului ci unele care au o schimbare în codul lor genetic. Ori această eroare este de fapt tradusă în schimbările de la suprafața proteinelor făcute de acel virus.

Să ne gândim la următorul scenariu: Dacă un virus infectează o persoană care a fost infectată deja, de exemplu, are un răspuns parțial sau reușește să infecteze, chiar dacă mult mai greu, o persoană vaccinată, dat fiind numărul foarte mare de infecții care este prezent acum în România, ne gândim că o astfel de mutație îi poate oferi virusului un avantaj în a se multiplica pe fondul acela a unei imunități fie scăzute, în urma infecției, fie a unei imunități foarte bune în urma vaccinului.

Ori lucrul acesta se întâmplă mult mai repede dacă populația are acest statut de vaccinare parțială, pentru că există o resursă mult mai mare pentru virus de a infecta oameni cu o imunitate deja existentă împotriva virusului.

Este un scenariu îngrijorător și în niciun caz nu înseamnă că vaccinarea este responsabilă pentru acest lucru ci, din contră, aceasta implică faptul că trebuie atins un nivel de vaccinare mult mai bun pentru a scădea transmisibilitatea virusului pentru că persoanele vaccinate sunt mult mai puțin probabil în a transmite virusul mai departe și practic astfel se încetinește și acest proces de generare a mutațiilor”, a precizat imunologul.

De unde a pornit ”mutația românească”

Săptămâna trecută, trei specialişti în sănătate, președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, Medicul Emilian Popovici, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie și preşedintele grupului de vaccinologie din cadrul Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei, medicul Gindrovel Dumitra spuneau că există riscul ca în România să ne confruntăm cu o mutaţie a coronavirusului care să dezvolte o tulpină „românească”, întrucât numărul infectărilor este în creştere iar populaţia este preponderent nevaccinată, potrivit Adevărul.

Medicul Gindrovel Dumitra, a declarat că teama sa cea mai mare este dezvoltarea unei tulpini COVID-19 autohtone.

„Cea mai mare teamă a mea este posibilitatea de a se dezvolta o tulpină autohtonă pe acest fond şi s-o luăm de la capăt. (…) Asta ar fi cea mai mare tragedie care ar putea să se întâmple. Din păcate, suportăm cu toţii consecinţele lipsei de decizie”, a declarat medicul Gindrovel Dumitra, potrivit spotmedia.ro.

Medicul Emilian Popovici a precizat că „există posibilitatea de a apărea o variantă românească, dar asta ar fi un coşmar”. Specialistul a explicat că noile tulpini ale coronavirusului au apărut în state cu o mare densitate a populaţiei, condiţii de sărăcie, cu restricţii foarte puţine sau conduse de lideri politici care nu credeau în existenţa virusului.

Iar Alexandru Rafila nu a exclus că există şansa ca, în contextul pandemic din ultima vreme, să apară o tulpină locală a coronavirusului, însă s-a arătat mult mai îngrijorat de un eventual colaps al sistemului sanitar.

Citeste si:
O nouă subvariantă Delta a SARS-CoV-2 îngrijorează Regatul Unit. A fost descoperită în 27 de ţări
O nouă subvariantă Delta a SARS-CoV-2 îngrijorează Regatul Unit. A fost descoperită în 27 de ţări
O nouă subvariantă delta a SARS-CoV-2 îngrijorează Regatul Unit - ”AY.4.2” -, care a fost descoperită în majoritatea ţărilor europene, identificată în iulie 2021 şi caracterizată...
"Lockdown-ul de 30 de zile poate întrerupe circulația virusului". Șefa Societății Române de Epidemiologie invocă nevoia unor restricții dure INTERVIU
"Lockdown-ul de 30 de zile poate întrerupe circulația virusului". Șefa Societății Române de Epidemiologie invocă nevoia unor restricții dure INTERVIU
România va deconta și în perioada următoare lipsa unor măsuri restrictive luate mai din timp, susține profesorul Doina Azoicăi, șefa Societății Române de Epidemiologie, într-un interviu...
Sursa: Ziare.com