10.000 de abuzuri in 9 luni. Doua mii de copii luati de urgenta din familie. "Cifrele sunt alarmante!" - Interviu cu presedintele Protectiei Copilului

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Joi, 04 Februarie 2016, ora 07:07
17099 citiri
10.000 de abuzuri in 9 luni. Doua mii de copii luati de urgenta din familie. "Cifrele sunt alarmante!" - Interviu cu presedintele Protectiei Copilului
Foto: Digi24.ro

In primele 9 luni ale anului trecut au fost inregistrate 10.207 abuzuri impotriva copiilor, cele mai multe cazuri de neglijare si abuz emotional.

2.065 au fost severe si au impus scoaterea imediata a copilului din familie. Numarul abuzurilor a crescut usor in 2015 fata de anii precedenti.

Datele ne-au fost comunicate de presedintele Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptii, Gabriela Coman, care califica situatia drept alarmanta.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Gabriela Coman a explicat ca fenomenul este insuficent gestionat din cauza culturii violentei, destul de raspandita, dar si pentru ca serviciile publice de asistenta sociala de la nivelul primariilor au prea putini asistenti sociali specializati.

Presedintele ANPDC ne-a spus si care sunt pricipalele tipuri de abuz la care poate fi supus un copil, dar si motivele pentru care si o palma reprezinta un abuz interzis de lege. "Daca am furat un ou sau o masina, nu se numeste tot furt?"

Care sunt ultimele date pe care le aveti privind abuzul impotriva copiilor in Romania?

In primele 9 luni ale anului trecut au fost inregistrate 15.156 de sesizari de abuz. 10.207 s-au confirmat. 2.065 au fost severe si au impus scoaterea imediata a copilului din familie si plasamentul in regim de urgenta.

Pentru ceilalti, s-a constatat ca lucrurile se pot remedia cu un serviciu de consiliere pentru parinti si psihoterapie, ca parintele este constient de abuzul comis, deci copilul poate fi lasat in familie cu monitorizare.

Ce fel de abuzuri include acest numar total?

Cele mai multe au fost cazuri de neglijare a copilului - 7.270. Si ea are mai multe forme: neglijarea emotionala, a nevoilor de zi cu zi, neimplicarea parintilor astfel incat copilul nu se dezvolta normal.

Apoi avem abuzuri emotionale - 1.238, abuzuri fizice - 846, sexuale - 461, exploatare prin munca - 183, exploatare pentru comiterea de infractiuni - 130, exploatare sexuala - 34.

Deci pe locul al doilea este abuzul emotional? Ce inseamna?

Insulte, critici dure, a-i spune copilului ca nu e bun de nimic, ca greseste continuu, a-i vorbi urat. Daca parintii sunt despartiti e o forma de abuz emotional sa folosesti copilul ca pe o minge de ping-pong intre ei. Este abuz emotional denigrarea unui parinte de catre celalalt.

La fel refuzul unui parinte de a permite copilului sa se intalneasca cu celalalt parinte. Copilul nu mai intelege nimic, de ce parintele era bun cand stateau toti impreuna si acum nu mai este, isi poate atribui lui o vina pentru despartire.

Cearta violenta a parintilor este un abuz emotional asupra copilului, lovirea unui parinte de catre celalalt.

Este abuz emotional sa-i interzici anumite lucruri cu rautate. Sigur, asta nu inseamna sa-i permiti orice. Sunt parinti care zic: "i-am spus de multe ori, n-a inteles, m-am enervat si l-am lovit". Dar tu, parinte, te-ai intrebat inainte sa-l lovesti de ce n-a inteles, daca nu cumva e vina ta?

In general, lumea ne intreaba cati parinti isi bat copiii. Dar chiar daca nu exista vanataie, abuzul emotional lasa urme inauntru.

O simpla palma este un abuz?

Daca am furat un ou sau o masina, nu se numeste tot furt? Daca ii dai copilului o palma sau 20 inseamna ca iti bati copilul. In plus, unde pui granita? Azi ii dai o palma, ca te-a enervat mai putin, maine ii dai 2, ca te-a enervat mai tare, si tot asa.

In plus, palma aceea se poate repeta.

Dar sa va dau alt exemplu de autoritate. Eu sunt seful dvs si m-ati enervat cu ceva, va dau o palma? De ce il bat, pentru ca e mai mic si nu poate riposta?

Legea trateaza la fel orice fel de abuz fizic, de la simpla palma? Va intreb pentru ca multi considera palma, urecheala o forma necesara de educatie, deci sub nicio forma o atitudine nociva.

Abuzul este potrivit legii orice actiune voluntara a unei persoane care se afla intr-o relatie de raspundere (parinte, bunic, asistent maternal, profesor, medic) fata de copil, prin care sunt periclitate viata, dezvoltarea fizica, metala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau psihica. Si se califica in abuz fizic, emotional, psihologic, sexual si economic.

Deci legea nu sanctioneaza actul lovirii in sine, ci actul lovirii daca este urmat de niste consecinte.

Orice abuz are o consecinta. Poate o palma nu pericliteaza viata sau sanatatea, dar afecteaza dezvoltarea morala, spirituala. Definitia e foarte larga si un psiholog poate stabili exact gradul de afectare.

Ne confruntam cu o cultura a violentei?

Da. Nu pot sa va spun care e dimensiunea fenomenului, dar e clar ca ea exista si din pacate e raspandita in toate mediile. Sunt parinti care considera ca nu gresesc, poate pentru ca asa au fost la randul lor crescuti, si nu inteleg ca acel copil este o fiinta la fel ca ei, cu drepturi, la fel ca ei.

Parintele nu are doar drepturi asupra copilului, ci si obligatii fata de el, in primul rand, aceea de a-l creste in cele mai bune conditii. Un copil care sufera un abuz emotional sau fizic nu este crescut in cele mai bune conditii.

Dar eu cand eram mama tanara nu avem decat medicul pediatru, carti despre psihologia copilului nu existau, Internet nici gand. Invatam de la mama, de la alte mame. Acum exista literatura, Internet, dar si servicii specializate, psihologi, psihoterapeuti, specialisti in ingrijirea si nevoile copilului de orice varsta, exista asa numitele scoli ale parintilor. Te poti informa.

De peste 10 ani exista legea care prevede drepturile copilului. Au inceput sa le invete si ei.

Si efectele? Ati observat o scadere a numarului de abuzuri?

Din pacate, efectele nu au ajuns la fel de bine la toate nivelurile si la toti parintii. Cu mici urcusuri si coborasuri, nivelul este constant, desi in 2015 fata de 2013 si 2014 pare usor crescator. Dar asta inseamna ca sunt mai multe situatii descoperite, inseamna ca se lucreaza. Lumea invata ca asemenea cazuri trebuie raportate, copiii suna la telefonul copilului. Cam 70% din sesizari se confirma.

E bine ca incepe sa fie cunoscut fenomenul astfel incat sa stim pe ce stam si unde putem interveni.

Spuneti ca vedem tot mai mult de aisberg, ca se lucreaza. Cum se lucreaza cand avem cazuri ca al fetitei violate ani de zile acasa, care s-a plans peste tot si nimeni nu a luat-o in seama?

Vedeti, legea este extrem de structurata si de clara, ceea ce e uneori rau e felul in care e ea aplicata si cine o aplica. Nu sunt suficienti specialisti bine formati.

Va referiti la angajatii dvs?

Nu. Noi la nivel central facem o coordonare metodologica, elaborare de norme, de ghiduri. Lucratul direct cu copiii tine de directiile generale de asistenta sociala de la nivelul fiecarui judet care tin de consiliile judetene. Ale lor sunt centrele de plasament, asistenta maternala.

Noi avem insa posibilitatea sa le evaluam activitatea si sa facem controale unde avem sesizari sau suspiciuni de abuzuri.

Legea obliga pe oricine lucreaza direct cu copilul si observa semne de abuz sa sesizeze directia. Nu trebuie sa vedem neaparat un semn de bataie. Profesorul poate vedea copilul mai abatut, mai palid, mai neatent, ca nu mai e la fel ca inainte. Nu e specialist ca sa stabileasca problema, nu intreaba el parintii, dar sesizeaza directia. La fel un medic de familie care observa modificari la copil.

Oricine altcineva, vecini, rude etc sigur ca nu pot fi obligati, dar pot si ar trebui sa sesizeze orice abuz.

Si dupa sesizare?

Directia de protectie a copilului de la nivelul judetului verifica suspiciunea de abuz. Si daca ea se infirma monitorizarea copilului trebuie sa continue. Daca se confirma, intra intr-una dintre situatiile de care v-am spus.

Si isi fac datoria aceste directii? Dna Gabriela Alexandrescu, presedintele executiv al Salvati Copiii, imi spunea ca asistentii sociali sunt "contaminati" uneori de toleranta fata de abuzul moderat.

N-as putea sa generalizez, dar uitandu-ne in dosare de multe ori nici noi nu suntem fericiti de calitatea anchetelor sociale. Ele trebuie sa fie detaliate, cand citesti, trebuie sa poti intelege situatia exact, nu doar data cand s-a prezentat copilul in centru, ca a fost batut si ca e urmarita situatia lui.

Daca tu nu poti surprinde ce simte, ce gandeste, ce percepe in urma a ceea ce i s-a intamplat, nu vei sti cum sa intervii pe viitor.

Primii care ar putea sa constate anumite riscuri la care e supus copilul in familie sunt asistentii sociali de la nivelul primariilor. In fiecare primarie trebuie sa existe un SPAS (Serviciu public de asistenta sociala) a carui principala atributie este sa monitorizeze situatia copiilor din comunitate.

Dar SPAS-urile acestea sunt extrem de nepopulate cu asistenti sociali pentru ca nu sunt suficienti asistenti cu studii, iar salariile sunt demotivante. Si atunci pot fi angajate persoane cu atributii de asistent social, care nu au facut studii universitare si de cele mai multe ori sunt incarcate si cu alte atributii: bibliotecar, agent agricol etc. Deci nu au nici pregatirea si nici timpul pentru a vedea fiecare familie din comunitate.

Salvati Copiii ne-au ajutat sa introducem niste fise de identificare a riscului si de observatie foarte amanuntite, astfel incat asistentului social cu mai putine studii sa ii fie mai usor ca in discutiile cu familia si copiii sa sesizeze unde e un risc mai mare si in functie de el sa indrume familia inainte ca abuzul sa se produca.

Problema ramane insa: numarul asistentilor si salarizarea insuficenta. Au venit la noi din judete si ne-au spus ca pentru ocuparea unui post de educator specializat sau personal de ingrijire in centrele pentru copii cu handicap au scos posturile la concurs de cateva ori si nu s-a prezentat nimeni. Sau dupa cateva saptamani, vazand cat e greu, au plecat.

Dar cand lucrezi cu oameni, in special cu copii, eu nu sunt de acord cu argumentul salarizarii pentru felul in care lucrezi. Daca ai venit acolo, ai obligatia sa lucrezi la 100% capacitate. Nici nu le iau apararea, nici nu vreau sa neglijez problema, dar pentru mine scuza salariului nu exista. Daca esti angajat intr-un centru de plasament si ai abuzat un copil, nu ai ce cauta acolo.

Situatia s-a mai imbunatatit, din septembrie salariile au fost majorate cu 12%, dupa care au venit inca 25% pentru persoanele care lucreaza in asistenta sociala, iar legea salarizarii urmeaza sa redreseze aceasta problema.

Spuneti ca puteti controla directiile judetene. Le puteti si sanctiona?

Le poate sanctiona Inspectia Sociala. Noi putem face recomandari si reveniri la recomandare.

E modelul nostru prea bland de am ajuns la peste 10 mii de abuzuri in mai putin de un an sau e modelul norvegian, unde copilul e luat imediat din mediul cu risc, prea dur?

Pana nu stii cazul ca atare, pana nu citesti ancheta sociala ca atare, nu poti spune daca norvegienii sunt prea duri. Va pot spune cum e la noi: este un fenomen deocamdata insuficent gestionat. Cifrele sunt alarmante si e grav ca abuzurile se intampla in continuare.

Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Acum la mine e noapte târziu, dar calendaristic ziua de 27 martie a început deja. Când domniile voastre (sau majoritatea) veți citi acest articol (în două părți), peste cea de-a 29-a zi a...
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
#abuzuri copii Romania, #asistenti sociali protectia copilului, #Gabriela Coman protectia copilului , #inspectia sociala