Taxa clawback, moartea lenta a industriei farmaceutice - Interviu

Taxa clawback a devenit extrem de controversata, deoarece ar putea duce la retragerea unor medicamente compensate de pe piata, ceea ce ar afecta o multime de pacienti.

In plus, producatorii ar putea da faliment, avand in vedere ca suma pe care trebuie sa o dea inapoi statului este uriasa.

In aceste conditii, unii producatori au anuntat ca vor sa isi scoata din lista de compensate medicamentele proprii, pentru a nu mai plati taxa, sau chiar sa le elimine din portofoliu.

Taxa clawback ne poate lasa fara medicamente compensate

Pentru primul trimestru al anului, producatorii trebuie sa plateasca mai mult de 100 de milioane de euro, adica dublu fata de trimestrul anterior, ei acuzand nesustenabilitatea modului de calcul, deoarece, in ritmul actual, vor ajunge, in mai putin de zece ani, sa dea statului 97% din cat incaseaza.

Pe de alta parte, statul are de finantat deficite tot mai mari in sistemul de sanatate si nu isi mai permite sa aloce prin CNAS, pentru compensarea medicamentelor, decat un buget mult mai mic decat consumul efectiv.

Taxa clawback reprezinta banii pe care firmele de medicamente trebuie sa ii dea inapoi statului. Daca Guvernul aloca bani pentru aceste medicamente, insa consumul e mai mare, atunci producatorii trebuie sa acopere diferenta.

Cristian Lutan, directorul executiv adjunct al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM), explica, pentru Ziare.com, problemele cauzate de taxa clawback.

Ce este taxa clawback si cum este ea, in prezent, aplicata in Romania?

Taxa clawback din Romania este unica in Europa, deoarece Guvernul nostru a ales o optiune atipica pentru calcularea ei, si anume a decis sa acopere intregul deficit al statului, lucru injust, pentru ca acesta include atat veniturile compensate ale producatorilor, cat si TVA, pe care statul il incaseaza deja, deci firmele de medicamente sunt obligate sa o plateasca de doua ori.

Mai mult, Executivul a ales sa ia ca baza de calcul consumul din anul 2009, adica toata cresterea pietii farma din Romania din acel an si pana in prezent este imputata producatorilor de medicamente.

Toate acestea au rezultat intr-o factura care este uriasa, vorbim de un 33,6% din valoarea totala a vanzarilor compensate, adica 400 de milioane de euro pe an. Aceasta suma este mult prea mare, iar producatorii de medicamente nu isi permit sa plateasca aceasta taxa.

Care sunt avantajele si dezavantajele taxei clawback, pentru fiecare dintre categoriile implicate, producatori, pacienti si stat?

Efectele pozitive, din pacate, sunt doar pe hartie si sunt doar pentru stat. Acesta tinteste sa isi acopere deficitul din zona de medicamente, insa, de fapt, producatorii nu au cum sa ofere banii necesari.

In plus, pentru companii, neputand sa plateasca taxa si avand in vedere ca cheltuielile sunt mai mari decat veniturile, acestea trebuie sa se reajusteze, ceea ce inseamna ori concedieri, ori sa isi reduca activitatea, adica sa produca mai putine medicamente, ori sa inchida afacerea de tot.

Deoarece taxa clawback este atat de mare, ea poate sa arunce companii intregi in zona neagra, ceea ce va avea efecte negative pentru pacienti, care se vor confrunta cu lipsuri sau perturbari in zona medicamentelor de care au nevoie, ca urmare a problemelor pe care le au producatorii.

Taxa clawback impiedica investitiile in industria farmaceutica?

Sigur ca da, pentru ca banii care ar fi fost cheltuiti pentru investitii sunt acum redistribuiti catre plata acestei taxe. Daca toti banii aceia acopera, este o intrebare, daca nu acopera, atunci intram in zona de ajustari. Cand amanetezi viitorul, adica daca nu mai faci investitii, sustenabilitatea afacerii scade.

Ce aveti de reprosat Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS)?

Nu exista nicio forma si niciun audit care sa arate ca datele pe care CNAS ni le imputa sunt corecte. Din comparatiile si datele pe care le avem noi, am descoperit ca aceasta taxa a fost aplicata si pentru medicamentele care nu s-au mai vandut de trei ani in Romania sau chiar pe donatii, ceea ce este strigator la cer.

Noi am cerut o mai mare transparenta, asa incat ceea ce se imputa sa fie corect.

Ministrul Sanatatii a organizat un audit pe aceasta tema. Ce sperati sa obtineti de la Guvern?

Grupul de lucru de la Ministerul Sanatatii este un lucru bun, pentru ca este o invitatie deschisa la dialog, iar noi ne asteptam sa obtinem recunoasterea din partea statului ca raspunderea pentru pacienti apartine si lui, si noua. Noi speram ca guvernantii sa inteleaga ca nu pot sa arunce raspunderea toata pe actorii privati, pentru ca ei sunt susceptibili de a da faliment.

Ministrul Sanatatii face grup de lucru pentru a modifica taxa clawback

Ar fi o solutie ca statul sa dea mai multi bani pentru medicamente?

Da, desigur. Bugetul Sanatatii si al medicamentelor sunt, in mod istoric, subdimensioante. De multi, multi ani s-a alocat doar jumatate din necesar, urmand ca apoi sa faca rectificari. Insa, dupa ce a venit criza, statul n-a mai putut sa faca rectificari, asa ca au aruncat spre producatorii de medicamente acest deficit, prin taxa clawback, fapt ce a condus la situatia in care ne aflam in acest moment.

In aceste conditii, ar fi fost mai bine ca taxa clawback sa nu existe?

Ar fi fost bine ca aceasta taxa sa fi fost introdusa, in mod corect, inca de la inceput. Asa cum am mai spus, noi, producatorii, sustinem, in continuare, ideea unei taxe clawback, pentru a contribui la sustenabilitatea industriei farmaceutice si a pietei de medicamente, dar, daca ar fi acceptat de la inceput amendamentele noastre, astazi nu am fi avut un subiect de discutie si nici nu ar fi fost iminenta unei situatii grele pentru aceasta piata si pentru pacienti.

Din pacate nu s-a vrut, nu s-a acceptat dialogul, nu s-a acceptat nici macar opinia Parlamentului. Speram ca acum vom vedea o mai mare deschidere catre discutii si spre solutii reale, pentru ca, in aceasta situatie, toti cei implicati sunt in pierdere.

Satisfacția candidatului AUR la Primăria Capitalei: "PSD și PNL au ajuns la soluțiile pe care le-au aruncat la gunoi inițial"

Decizia PSD și PNL de a renunța la candidatul comun Cătălin Cîrstoiu pentru primăria Bucureștiului a fost ironizată de toate partidele de opoziție. Mihai Enache, candidatul AUR la...

Dragoș Pîslaru, co-președinte REPER, despre schimbarea lui Cîrstoiu cu Firea și Burduja: "Mafia patronată de comasaţi şi-a arătat faţa"

Copreşedintele partidului REPER, Dragoş Pîslaru, a declarat că, prin retragerea candidaturii medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei de către coaliţie, „mafia patronată de...