Medic ATI din Bucuresti: Nimeni nu-si asuma sa spuna clar: "Nu stim tratamentul pentru COVID!"

Sute de romani bolnavi de COVID-19 sunt internati in prezent in sectiile de terapie intensiva ale spitalelor din tara. Multi pierd lupta cu noul coronavirus.

In acest context, medicii sunt pusi la zid ca nu reusesc sa-i faca bine. Cei mai multi sunt injurati si se aleg cu plangeri penale sau la Colegiul Medicilor din partea apartinatorilor.

Dr. Laura Zarafin, medic ATI la Spitalul Colentina din Capitala, insista sa afirme raspicat ca nu a fost descoperit inca un medicament care sa trateze boala COVID-19.

"Acestea sunt vremurile, sa nu ne mai ascundem. De ce nimeni nu isi asuma si nu spune clar: "nu stim tratamentul!?" De fapt, nu exista, in general, garantii in medicina. In cazul unei boli necunoscute de unde sa cerem vindecari?

Da, stim. Le prescriem Dexametazona celor cu afectare pulmonara, anticoagulante (doza profilactica sau terapeutica), in functie de patologii asociate si antivirale (de care ai si daca ai in prima zi).

Tocilizumab-ul este o substanta anti Interleukina 6. Din pacate, desi ni s-a parut la unele cazuri mai eficient, nu prea se mai gaseste.

In unele spitale se administreaza anticoagulant chiar si la asmiptomatici.

Si tocmai acei medici care intra non-stop la bolnavul COVID sunt injurati, amenintati ca sunt dati in judecata si, mai nou, unii s-au trezit cu plangeri la Colegiul Medicilor", a spus Dr. Laura Zarafin, pentru Ziare.com.

Cat de eficiente sunt tratamentele cu Remdesivir si plasma

Potrivit medicului, tratamentul doar cu Remdisivir pentru un singur bolnav COVID-19 costa 3.000 de dolari. Insa pacientul mai primeste multe alte medicamente, motiv pentru care costul real este mult mai mare, greu de estimat.

"Cred ca Remdesivirul are eficienta daca este administrat in primele 8-24-48 de ore. Asa am citit in studii. Nu am experienta pentru ca la noi pacientii ajung dupa multe zile de evolutie a bolii. Cert este ca pana si compania producatoare a Remdesivirului nu afirma ca "vindeca", doar scurteaza evolutia clinica a bolii.

De asemenea, plasma se pare ca ar avea efecte daca se administreaza precoce.

Speranta noastra este ca am putea creste sansele de supravietuire ale pacientilor daca toate interventiile terapeutice s-ar face la momentul oportun.

Deci ar fi necesara testarea masiva si actiunea de la primele semne de boala, poate din prima zi in care avem un PCR pozitiv", a mai explicat medicul Laura Zarafin.

Cert este ca peste 40-50% fac forme usoare sau nici nu simt ceva in neregula, iar cei 3-4% care ajung in ATI sunt cu hipoxemie severa.

Concentratia de oxigen scade la pacientii intubati

"Am observat ca, in cazul celor pe care ii intubam, concentratia de oxigen le scade. Asa ceva nu se intampla in mod normal cu un orice alt pacient intubat. Initial am crezut ca este vorba despre o defectiune tehnica, apoi am crezut ca este scazuta presiunea la oxigen, insa nu era vorba despre asta. Am si o explicatie in acest caz. Schimburile de gaze se fac prin membrana alveolo-capilara. Deci problema este in capilare.

Autopsiile care se fac in aceste cazuri au relevat faptul ca sunt cheaguri fie pe vasele mari, fie pe capilare. Pe toate capilarele. Se poate face tromboembolism pulmonar (cand un cheag din circulatia venoasa migreaza catre nivelul arterelor pulmonare, provocand obstructia vasului si deprivand tesutul pulmonar de de irigarea necesara - n.r).

In plus, nu mai este vorba despre pacienti in varsta. Acum, cei care fac forme grave au in jur de 40 de ani.

Am avut un barbat de 40 de ani care a murit din cauza tromboembolismului pulmonar. Pur si simplu a facut stop cardiac si a murit. Atunci am cerut autopsie pentru ca nu intelegeam ce s-a intamplat de fapt", a mai transmis medicul.

Pacientii, plimbati prin spitale mai multe zile

Dr. Laura Zarafin a mai explicat si de ce in ATI din Spitalul Colentina pacientii ajung foarte tarziu.

"Cei care ajung la noi in Terapie Intensiva sunt adusi dupa ce au fost plimbati prin mai multe spitale din 2-3 localitati, timp de mai multe zile.

Si totusi, cei adusi in stare grava, hipoxemici, dupa multe zile de evolutie a bolii, nu se fac bine. Sunt 4-5% din cei infectati. Ce au acestia in comun? Dincolo de comorbiditati, cu siguranta, un anumit tip de sistem imunitar (configurat genetic).

Cert este ca peste 40-50% fac forme usoare sau nici nu simt ceva in neregula, iar cei 3-4% care ajung in ATI sunt cu hipoxemie severa", a mai explicat medicul.

Dr. Laura Zarafin a mai spus ca la Spitalul Colentina sunt opt paturi la ATI pentru pacientii critici COVID. Nu se pot pune mai multe in acel loc pentru ca fiecare pat trebuie sa aiba un ventilator, 4-5 injectoare. Starea pacientilor critici se degradeaza brusc. Trebuie urmarit tot timpul.

"Bolnavii nu mai au loc in spitale din cauza pretextelor"

"Nu m-am asteptat ca unii sa fie atat de inventivi cand vine vorba de a gasi pretexte pentru a nu ingriji pacientii infectati cu Sars-Cov-2.

Sunt sute de spitale in tara, dintre care doar cateva ingrijesc pacienti COVID incepand din luna martie. De sapte luni, adica.

Cresterea cazurilor este exponentiala, exista o transmitere comunitara foarte mare cu un virus mult mai contagios, iar aceste cateva spitale care ingrijesc bolnavi covid lucreaza la capacitate maxima. Medicii nostri nu au mai operat de sapte luni.

S-a ajuns ca unui bolnav covid cu forma usoara sau medie, care totusi trebuie urmarit intrucat starea generala poate sa devina influentata intr-un timp foarte scurt, dupa ce i se efectueaza investigatiile de specialitate, sa i se indice tratament si autoizolare la domiciliu timp de 14 zile.

Pentru ca acesti bolnavi nu mai au loc in spitalele COVID si suport COVID din cauza pretextelor: ba ca nu sunt spitale pavilionare, ba ca sunt spitale cu cladiri vechi, ba ca sunt spitale cu cladiri noi care inca au iz de vopsea si var iar linoleumul este inca stralucitor, ba ca nu au circuite, ba ca nu au personal suficient, etc.

Stim cu totii de ani de zile ca nu exista personal suficient si de asemenea stim cu totii cum arata spitalele.

Totusi, nu putem sa inchidem ochii la tot ceea ce se intampla si trebuie sa intelegem ca absolut toate cadrele medicale trebuie sa si faca meseria si sa se implice activ.

Fiecare pacient care se prezinta la medic cu o problema de sanatate, trebuie tratat de catre medicul din specialitatea respectiva indiferent daca este covid confirmat, suspect sau non-covid.

Pana la obtinerea rezultatului testului PCR, medicul trebuie sa se protejeze cu masca ffp2+viziera+manusi+halat, chiar daca ulterior testul este negativ.

Nu ne face bine atitudinea actuala, complet absurda, de a imparti spitalele, medicii si personalul mediu in "spital rosu cu oameni rosii" si "spital verde cu oameni verzi".

Fiecare spital, in limita posibilitatilor si a circuitelor, trebuie sa aiba o zona rosie unde din prima sunt internati si rezolvati pacientii confirmati covid pe specialitatea respectiva, o zona verde unde ajung sa fie internati si rezolvati pacientii cu test negativ, precum si o zona tampon, unde poti interna un pacient in asteptarea rezultatului de la test daca patologia pt care s a prezentat iti permite tie ca medic sa temporizezi cazul.

Astfel, fiecare spital din tara care poate asigura circuite corecte (si le poate asigura, daca se doreste) trebuie sa-si trateze propriii pacienti cu COVID-19 sau fara pe specialitatea respectiva!".

Dr Zarafin: Nu e normal sa trimiti pacientul operat in alt spital unde medicii nu cunosc specificul cazului

Medicul transmite un mesaj catre autoritati in care spune ca nu este in regula ca tot Spitalul Colentina sa fie transformat in spital COVID, avand in vedere situatia epidemiologia din prezent.

"Exista deja solicitarea de la Ministerul Sanatatii catre toate spitalele din Bucuresti sa isi faca zona "COVID". Este de neinteles pentru mine cum este posibil sa iti trimiti pacientii operati in alt spital, in ingrijirea altor medici care nu cunosc specificul cazului; nu are nici o ratiune, nici medicala, nici epidemiologica, mai ales acum, cand spitalele reprezinta principalele focare de SASR-CoV-2, dupa INSP.

Eu cred cu tarie ca este momentul sa ne facem meseria, fiecare in specialitatea noastra, cu zone "rosii" pentru pacientii ce se pozitiveaza.

Nu este normal ca un spital cu specialisti de top sa fie transformat intr-un mare spital de boli infectioase, si asta, de sapte luni.

Argumentul ca suntem spital pavilionar este de tot rasul. Pentru ca spitalele din lumea civilizata (pe care o tot invocam in discursuri sforaitoare) nu sunt paviloane.

Este ultimul meu apel la ratiune. Oricum, la cum merg lucrurile, probabil in decembrie, toate spitalele vor fi "rosii". Nu exista "nu pot", exista doar "nu vreau", a mai transmis medicul.

Vineri, 16 octomrbie, la Terapie Intensiva erau internati 726 de pacienti.

Mesaj tulburator al unui medic ATI de la Spitalul Colentina: Inca de acum 3 luni era evident ca nu este posibila delimitarea aceasta stupida - spitale "verzi" versus spitale "rosii"

Cum lupta medicii cu noul coronavirus la temperaturi de 40 de grade Celsius: "Parca suntem in iad"

Șefa secției ATI de la Spitalul Pantelimon: Actuala situație e generată de ”furia unei singure persoane, care nu a făcut decât să blameze, să denatureze adevărul”

Şefa Secţiei ATI de la Spitalul Sf. Pantelimon din Bucureşti, Florina Pompilian, afirmă, sâmbătă, 13 aprilie, că a revenit în unitate după o absenţă de cinci ani şi a găsit o secţie...

Gabriela Firea jubilează: Situația lui Cătălin Cîrstoiu va fi discutată în coaliție

Preşedinta PSD Bucureşti, Gabriela Firea, a declarat joi, 18 aprilie, că situaţia candidatului susţinut de PSD şi PNL la Primăria Capitalei, Cătălin Cîrstoiu, ar urma să fie discutată...