Traditii inedite de Paste si de unde "vine" iepurasul

Vineri, 06 Aprilie 2018, ora 09:00
10449 citiri
Traditii inedite de Paste si de unde "vine" iepurasul

Daca va petreceti Pastele la Bratislava sau in imprejurimi, mai mult ca sigur veti da peste oameni care se pregatesc pentru traditionala lovire cu nuiaua de salcie a femeilor tinere din a doua zi de Paste. Mai spre est insa, traditia cea mai raspandita este udatul fetelor cu apa rece.

Traditiile de Paste difera de la o regiune la alta in Europa Centrala, implicand apa, nuiele si multa mancare, a scris The Slovak Spectator intr-un amplu material dedicat acestui subiect.

Slovacia este un punct de rascruce a doua traditii de Paste: este vorba despre lovirea cu nuiaua si udatul cu apa. Lovirea cu nuiaua este ceva comun in vestul Slovaciei, la fel ca in tarile de la vest - Austria, Germania, Cehia, dar si intr-o parte din Polonia. In estul Slovaciei, barbatii obisnuiesc sa stropeasca fetele cu apa, la fel cum este obiceiul si intr-o alta parte din Polonia, in Ungaria si Ucraina, a explicat etnograful Kornelia Jakubikova.

Barbara Lakatos, de la Institutul Balassi (Institutul cultural ungar de la Bratislava), nu a auzit niciodata despre lovirea cu nuiaua in Ungaria. "Traditiile vechi spun sa stropesti fetele cu apa, dar in zilele noastre se foloseste doar parfum", a spus Lakatos.

Indiferent insa daca folosesc nuiaua sau doar apa, barbatii sunt rasplatiti pentru serviciile lor pascale. In Ungaria, femeile le dau de obicei un ou, o bucata de prajitura sau un pahar de palinca, sustine Lakatos. Ouale de Paste s-au schimbat insa de-a lungul timpului. In trecut, erau oua adevarate, vopsite si decorate, precizeaza Barbara Lakatos, insa acum au fost inlocuite cu oua de ciocolata. De asemenea, se obisnuieste ca barbatilor care respecta aceasta traditie sa li se dea bani.

Petra Darovcova, de la Centrul ceh din Bratislava, care este originara din Moravia, isi aminteste de obiceiurile de a stropi cu apa sau de a le lovi pe femei cu nuiele de salcie, o traditie numita in ceha "pomlazka". Mai spre vest insa, in Cehia nu se mai respecta obiceiul udatului.

"La Praga, de exemplu, exista doar obiceiul ca barbatii sa loveasca femeile cu o nuia de salcie", a declarat Klara Mathe, din cadrul aceleiasi institutii, originara din Praga.

In Polonia, ambele traditii sunt practicate mai mult sau mai putin impreuna, fiind cunoscute sub denumirea de "smigus-dyngus".

"Lovirea cu nuiaua si udatul cu apa pot parea traditii diferite, dar intr-un fel sunt asemanatoare", a spus Kornelia Jakubikova. Lovirea cu nuiaua ar trebui sa izgoneasca raul si bolile si sa asigure faptul ca fetele vor fi sanatoase si destepte. In cazul apei, obiceiul simbolizeaza puritatea, sanatatea si fertilitatea.

Traditia se aplica in principal in cazul femeilor tinere, considerate cele menite sa dea nastere unor noi vieti, si nu femeilor in varsta sau fetitelor, a adaugat Jakubikova.

Noile traditii: Cautarea oualor de ciocolata

Exista insa si o noua traditie tot mai populara in tarile din Europa Centrala, este vorba de cautarea oualor de ciocolata ascunse in parcuri.

"Copiilor le place atat de mult, dar pentru noi, ca adulti, este ceva nou. Nu-mi amintesc sa fi crescut cu aceste traditii", a declarat Vilma Anyzova, sefa Centrului ceh din Bratislava pentru The Slovak Spectator.

Totusi, Kornelia Jakubikova a explicat ca, desi aceasta nu este o traditie tipica pentru popoarele slave, ea nu este noua in acest teritoriu. Vanatoarea de oua este tipica pentru populatiile germanice. In trecut, in unele orase din Slovacia locuia un numar mare de germani, asa ca probabil ei au adus obiceiul aici.

"Datorita globalizarii si spiritului comercial, aceasta traditie ar putea fi resuscitata acum", a adaugat ea.

De unde provine iepurasul de Paste

Cand vine vorba de cumparat dulciuri de Paste, un alt simbol care nu este specific populatiilor slave dar care umple galantarele magazinelor este iepurasul de Paste, pe care majoritatea oamenilor nu il mai considera "strain" in aceste zile.

"Iepurasul de Paste este un animal adorat de vechii germani, specific cultului zeitei germane Ostara", a spus etnograful, explicand ca simbolul era dominant in perioada primaverii si ca sugera fertilitatea. Simboluri similare ale populatiilor slave erau puii, ouale si mieii.

In Ungaria, mancarea tipica de Paste este jambon cu mustar, oua fierte si "kalacs" sau colaci impletiti, a spus Lakatos, adaugand ca unii oameni mananca si peste.

Cehii mananca umplutura de urzici, carne afumata si o prajitura in forma de miel, dar si colaci, ca si in Ungaria. In Polonia, masa nu ar fi completa fara oua, "zurek" (o supa speciala de secara, cu cartofi si carnati albi) si jambon.

Slovacii obisnuiau sa manance miel de Paste, dar in zilele noastre se consuma de obicei o prajitura in forma de miel, a spus Jakubikova.

Totusi, nu exista diferente stricte cand vine vorba de mancare. Principiul este sa mananci tot ce este interzis in timpul postului, a adaugat ea. Asta inseamna in principal carne, oua si produse lactate in unele rituri.

"Cei din biserica ortodoxa si biserica greco-catolica pot manca tot ce a fost sfintit inainte, motiv pentru care isi aduc cosurile cu mancare la biserica de Paste", a explicat Jakubikova.

Sambata seara pun cosurile in biserici si la patru-cinci dimineata mancarea este sfintita si apoi este consumata la micul dejun. In alte rituri, se obisnuieste insa ca oamenii sa consume alimentele interzise in post inca de sambata noaptea. Binecuvantarea alimentelor in biserica este o parte importanta a traditiei poloneze.

Traditii uitate

Etnograful sustine insa ca traditiile de Paste sunt tot mai putin populare in randul tinerilor. Traditiile din urma cu cateva sute de ani sunt acum uitate.

"De exemplu, arderea de efigii ale lui Iuda in fata bisericii in sambata mare. Focul este un element purificator si sunt arse lucruri vechi din biserica si figurina lui Iuda", isi aminteste ea despre o traditie pe care nu a mai vazut-o de mult timp.

In joia dinainte de Paste, clopotele din biserici erau legate, ca simbol al martiriului lui Hristos. In loc de sunetul clopotelor, copiii mergeau prin sat cu "rapkac", obiecte din lemn care produceau zgomot si care aveau semnificatia de a alunga raul.

De asemenea, oamenii sarbatoresc altfel Pastele in zilele noastre, fiind mai putin preocupati de traditii.

"Sarbatoarea obisnuia sa fie o zi de obligatie sociala", a declarat Jakubikova, precizand ca in trecut totul era strict prescris, ce trebuiau sa poarte oamenii, sa manance sau sa faca. Astazi, sarbatoarea este mai degraba o oportunitate de a avea timp liber.

"Oamenii au nevoie uneori de ceva diferit decat viata de fiecare zi, au nevoie de traditie, au nevoie sa se comporte diferit intr-o zi a anului decat in restul anului", a mai spus etnograful slovac.

Citeste si:
Se împart funcții în PNL. Pentru ce poziții candidează Lucian Bode și Virgil Popescu
Se împart funcții în PNL. Pentru ce poziții candidează Lucian Bode și Virgil Popescu
Conducerea PNL se reuneşte, vineri, într-o nouă şedinţă, la Consiliului Naţional, după Liga Aleşilor Locali de joi. În cadrul şedinţei vor fi aleşi secretarul general al partidului,...
Care este în opinia lui Marcel Ciolacu cea mai mare greșeală a guvernării. Atac fin la adresa PNL
Care este în opinia lui Marcel Ciolacu cea mai mare greșeală a guvernării. Atac fin la adresa PNL
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat joi, 26 mai, că cea mai mare greșeală a guvernului a fost ”liberalizarea haotică la energie”. El a lăudat, în schimb, creșterea economică...