Ziare.com

Incepe Postul Pastelui pentru crestinii ortodocsi. Ce inseamna "lasatul secului" si ce este permis sa facem in Saptamana Alba

de Iulia Vlaicu
Duminica, 14 Martie 2021, ora 07:51

   

Incepe Postul Pastelui pentru crestinii ortodocsi. Ce inseamna "lasatul secului" si ce este permis sa facem in Saptamana Alba
Crestinii ortodocsi intra, la 15 martie 2021, in Postul Sfintelor Pasti, cel mai aspru si cel mai lung dintre cele patru mari posturi de peste an, randuite de Biserica Ortodoxa. In aceasta perioada, credinciosii tebuie sa se pregateasca duhovniceste pentru marea sarbatoare a Invierii Mantuitorului.

Anul acesta, Biserica Ortodoxa va sarbatori Sfintele Pasti la data de 2 mai.

Dintre posturile de peste an randuite de Biserica Ortodoxa, Postul Sfintelor Pasti este cel mai lung, caci dureaza 40 de zile, la care se adauga Saptamana Patimilor. Ultima zi in care se mai poate manca "de dulce" este cea a Lasatului de sec. Renuntarea la mancarea "de dulce" se face insa treptat la intrarea in acest post, astfel ca el este precedat de o saptamana pregatitoare, cunoscuta si ca Saptamana Alba sau a Branzei (anul acesta in perioada 1-7 martie), in care se pot consuma produse lactate, oua si peste, iar miercurea si vinerea este dezlegare la branza, lapte, oua si peste.


Aceasta saptamana este situata intre Duminica Infricosatoarei Judecati (anul acesta la 7 martie, cand s-a lasat sec de carne) si Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (anul acesta la 14 martie, cand se lasa sec de branza), ziua urmatoare marcand intrarea propriu-zisa in Postul Sfintelor Pasti.


Saptamana Alba aminteste de vietuirea primilor oameni in Rai, fara a consuma carne, fiind astfel un indemn la reasezarea in starea paradisiaca din care am cazut, noteaza Adrian Cocosila intr-un material publicat pe site-ul www.crestinortodox.ro. Duminica lasatului sec de branza este Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, amintind, astfel, inainte de intrarea in Postul Sfintelor Pasti, de caderea lui Adam din Rai prin pacat, adica prin despartirea de Dumnezeu, omul pierzand astfel asemanarea cu El.

Cuvantul "sec", din sintagma "lasatul secului", este inteles ca fiind sinonim cu uscat, fara grasime, de post, insa Sfintii Parinti nu pun accentul doar pe mancare, ci si pe "seclum" (saeculum), adica pe lumea impatimita, amintind ca, pe perioada postului, omul cel vechi, cel pacatos trebuie sa dispara treptat, un prim pas pe aceasta cale fiind sentimentul de cainta. Postul imbina astfel ambele elemente constitutive ale naturii omenesti, caci nu cu jumatati de masura trebuie sa se multumeasca credinciosul, ci trebuie sa-L intampine pe Hristos cu intreaga sa natura: trup si suflet.

Ziua de Lasatul secului reprezinta un prilej de sarbatoare, ea prezentand variatii calendaristice in functie de zona, prin urmare este celebrata fie in duminica lasatului sec de carne, fie in cea a lasatului sec de branza, mentioneaza Ion Ghinoiu in volumul "Sarbatori si obiceiuri romanesti" (Ed. Elion, 2002). In unele zone, pregatirile incep din ziua de sambata, care este marcata in special de obiceiuri legate de cultul mortilor. Se fac parastase si se da mancare de pomana. Se pregatesc tot felul de bunatati, se coace painea, apoi se fac placintele cu malai in frunze de varza, taitei cu nuca sau cu mac, poame coapte.

Duminica, toata familia se asaza la masa si trebuie sa manance pe saturate, pentru ca de acum incolo nu se va mai putea manca "de dulce". In trecut, in aceasta zi se tineau cele mai mari sezatori. Tinerii se adunau la o casa din sat, iar fetele aduceau gogosi si placinte calde. Era ultima noapte in care se mai puteau distra, pana la Pasti. In unele zone, sarbatoarea se asemana cu Revelionul, se juca mult, se manca si se bea din abundenta, si purta nume specifice diferitelor zone: Priveghi, Alimori, La Zapostit, Hodaite, Refenele, Opait, se arata pe site-ul www.crestinortodox.ro. In Muntenia, petrecerea era familiala: cei mici veneau la cei mari, copiii la parinti, finii la nasi si aduceau cate un plocon, sarutau mana gazdei si cereau iertare, pentru a intra impacati cu toata lumea in Postul Mare.

Situat intre solstitiul de iarna si echinoctiul de primavara, Lasatul secului are si rolul de a marca victoria luminii asupra intunericului. In trecut, petrecerea avea loc sub cerul liber, de obicei pe un deal sau in locul cel mai inalt din zona, unde se aprindeau focuri din paie sau lemne aduse de sateni, explozia de bucurie manifestandu-se prin aceste luminatii. Focul se numeste "priveghi" si, fiind aprins inainte de Postul Mare, i se spune Priveghiul cel Mare, iar petrecerii i se dadea valoare de An Nou. Acolo, satenii cantau, jucau, mancau si faceau strigaturi, cu urari pentru a fi iertati si purificati. In Maramures, strigaturile se incheiau prin versurile: "cele bune sa se-adune, cele rele sa se spele". Petrecerea continua pana spre miezul noptii, moment in care fiecare mesean manca cate un ou, zicand: "ousor, ousor, sa-mi fie postul mai usor".


Duminica acestei ultime saptamani ce precede Postul Paresimilor este cunoscuta si ca "Duminica Iertarii". Este ziua in care crestinii isi cer iertare de la semenii lor, exprimand astfel dorinta de a dobandi iertarea Domnului, o tema importanta a Postului Mare. Astfel, ziua urmatoare, prima din Postul cel Mare, este numita si Lunea Curata, pentru ca toti credinciosii sunt pregatiti sa intre in post cu inima curata. Prin toate aceste randuieli, Biserica ii poarta incet pe credinciosi catre unirea cu Dumnezeu.

CITESTE SI:


Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Sursa: AGERPRES

Articol citit de 3631 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
2 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

O mica eroare!

Saptamana Branzei este chiar acum, adica 8-14 martie.

 

se cunoaste cine merge la biserica

si cine exerseaza jurnalism dupa ureche, nestiind sa citeaca un simplu calendar ortodox.

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor