Traditii si Obiceiuri de Joia Mare

In Sfanta si Marea Joi, cunoscuta si ca Joia Mare, zi de o mare insemnatate in istoria mantuirii, sunt praznuite patru momente deosebite din Saptamana Patimilor: spalarea picioarelor ucenicilor de catre Hristos, Cina cea de Taina, la care s-a instituit Taina Sfintei Impartasanii (Euharistia), rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea Domnului de catre Iuda.

In dimineata din Joia Mare, oamenii merg la biserica sa se spovedeasca si sa se impartaseasca, iar seara participa la slujba celor 12 Evanghelii, imbracati in haine de doliu, facute din panza alba si cusute cu negru, conform site-ului www.crestinortodox.ro. Tot acum se duce la biserica paine, care va fi sfintita de preot, stropita cu vin si impartita enoriasilor in noaptea de Inviere.

Se spune ca din Joia Mare nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se bate toaca. In majoritatea gospodariilor romanesti, Joia Mare este ziua dedicata copturilor pascale (pasca si cozonacii) si inrosirii oualor, simbol al Sarbatorii Sfintelor Pasti, in credinta ca ouale inrosite in aceasta zi nu se strica niciodata.

Pana in Joia Mare, gospodinele trebuie sa termine torsul si tesutul. Aceasta zi se mai numeste Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagra sau Joimarita. Joimarita sau Joimarica, personaj intalnit doar in mitologia romaneasca, a fost, la origini, o zeitate a mortii, care supraveghea focurile din Joia Mare, dar ulterior a devenit un personaj justitiar, care-i pedepseste pe cei lenesi.

Intruchipata, in mod simbolic, de o femeie urata si puternica, deghizata intr-o vrajitoare rea, care poarta cu ea o serie de instrumente (o galeata cu jaratic, un cleste, un ciocan, un cutit, un vatrai, un sac cu cenusa etc), Joimarita vine sa vada ce a lucrat fiecare si, in cazul in care gaseste fuioare de lana netoarse, le pedepseste pe fetele lenese.

Nici barbatii nu scapa de pedepse, daca au fost lenesi si gospodaria nu arata asa cum ar trebui. In cazul in care Joimarita gaseste pe cineva dormind, acela va fi lenes tot anul.

In unele zone, o femeie batrana merge pe la casele cu fete tinere pentru a indeplini traditia, dar in alte zone, cete de copii, unsi pe fata cu negreala, merg sa le indemne pe fete la lucru. Pentru a scapa de pedeapsa, gazdele trebuie sa le dea copiilor oua.

O alta forma de manifestare a Joimaritei o reprezinta strigaturile peste sat. Originar din zona Ardealului, acest obicei era, de fapt, o denuntare satirica a abaterilor din anul anterior, cu un important rol moralizator.

Seara, credinciosii merg la biserica pentru a participa la slujba celor 12 Evanghelii. In traditia populara, se crede ca fetele trebuie sa-si puna 12 dorinte pe un fir de ata, facand cate un nod dupa fiecare Evanghelie citita de preot. Dupa Inviere, se dezleaga cele 12 noduri pentru ca dorinta sa se implineasca, iar ata se pune sub perna si tinerele isi vor visa, astfel, ursitul.

In sudul tarii se pastreaza si obiceiul ca bunicile sa spele picioarele copiilor din familie.

Vezi si cateva obiceiuri ciudate de Paste.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...